Ce este grasimea viscerala si cum scapam de ea?

Grasimea viscerala reprezinta acele depozite de lipide din jurul organelor, care pot influenta aparitia diverselor patologii.

Acestea produc o stare de inflamatie, prin eliberarea unor substante care promoveaza aparitia procesului inflamator si care, mai devreme sau mai tarziu, au efecte negative asupra organismului, prin formarea de placi de aterom la nivelul vaselor de sange, aparitia hipertensiunii arteriale, a diabetului etc.

Majoritatea indivizilor incep sa ia in greutate odata cu inaintarea in varsta deoarece, pe de-o parte apare sedentarismul, iar pe de alta, din cauza modificarii raportului dintre anabolism si catabolism in favoarea anabolismului.

Cu alte cuvinte, aportul de kilocalorii este mai mare comparativ cu necesitatile organismului si, din acest motiv, organismul este nevoit sa depoziteze surplusul de kilocalorii sub forma de grasime.

Din pacate, nu grasimile din alimente ne ingrasa, ci un aport mai mare de carbohidrati, prin stimularea secretiei de insulina de la nivelul pancreasului.

Insulina este cel mai important hormon cu rol in formarea depozitelor de grasime, asa-numitul hormon de ingrasare al organismului nostru.

Grasimea are tendinta sa se depoziteze in special la nivelul abdomenului si in jurul organelor interne. Abordarea unui stil de viata sanatos (miscare activa, hidratare corespunzatoare), la care se adauga un regim alimentar echilibrat poate face o diferenta “sanatoasa” in ceea ce priveste forma organismului.

Putini oameni sunt la fel de supli la varsta de 60 de ani asa cum erau la 20 de ani. Cu toate acestea, trebuie sa i se acorde un interes aparte circumferintei abdominale.

Motivul pentru care depozitele de grasime viscerala cresc odata cu varsta apare tocmai din dezechilibrul aport alimentar/activitate. Este important sa corelam gradul de activitate pe care il desfasuram odata cu inaintarea in varsta cu aportul alimentar din fiecare zi.

Pentru a intelege mai exact ce se intampla trebuie sa ne familiarizam cu termenul de metabolism bazal. Metabolismul bazal cuprinde totalitatea proceselor metabolice, totalitatea energiei pe care organismul nostru o foloseste pentru a mentine functiile vitale de baza cum ar fi bataile inimii, respiratia etc.

Astfel ca, odata cu inaintarea in varsta, rata metabolismului bazal scade, iar acest lucru se traduce printr-un necesar energetic mai scazut.

Un necesar energetic mai scazut care nu este corelat cu aportul alimentar va duce, bineinteles, la depozitarea excesului caloric sub forma de grasime viscerala.

Dupa 35-40 de ani, grasimea incepe sa se depuna cu precadere in jurul organelor interne, iar acest lucru creste riscul aparitiei bolilor cardiovasculare, al hipertensiunii arteriale si, nu in ultimul, rand al diabetului.

Daca suprapunem aceste lucruri peste alte modificari care vin odata cu trecerea anilor vom intelege importanta reducerii grasimii viscerale.

Modificarile survenite odata cu varsta in buna functionare a organismului nostru sunt reprezentate de:

a. Capacitatea de aparare scazuta a sistemului imunitar;

b. Capacitatea de a metaboliza medicamente scade si acest lucru duce la o crestere a concentratiei in sange a medicamentului;

c. Functia hepatica si functia renala scad;

d. Capacitatea organismului de a metaboliza alcoolul scade.

Toate aceste procese pot fi accelerate de prezenta grasimii viscerale si, din acest motiv, trebuie sa aplicam o serie de metode de a scapa de aceasta.

In primul rand, pentru a scapa de grasimea viscerala, trebuie sa facem niste masuratori la nivelul corpului nostru.

Cu trecerea anilor se prea poate sa luam in greutate, dar apare intrebarea daca acest lucru ne afecteaza in vreun fel sanatatea.

Pentru a obiectiva acest lucru trebuie sa ne masuram circumferinta abdominala si indicele de masa corporala. Aceste doua entitati ne pot aduce informatii cu privire la riscul pe care il avem sa dezvoltam anumite boli din cauza excesului de grasime.

Masurarea circumferintei abdominale - grasimea din jurul abdomenului reprezinta cea mai periculoasa forma de grasime si cel mai bun indicator cu privire la riscul de aparitie al diabetului sau al altor boli.

Cea mai buna metoda pentru a verifica daca suntem la risc este sa ne masuram circumferinta abdominala cu un centimetru de croitorie. Circumferinta ideala este sub 94 cm la barbati si sub 80 cm la femei.

Indicele de masa corporala - reprezinta un indice care caracterizeaza cat de “sanatoasa” este greutatea pe care o avem. Formula de calcul este greutatea in kilograme/inaltimea in metri ridicata la puterea a doua.

Din pacate, acest indice poate avea anumite capcane. Spre exemplu in cazul persoanelor cu masa musculara mare (sportivi) poate supraestima greutatea ideala a acestora pe cand in cazul persoanelor in varsta, cu masa musculara mica, poate subestima greutatea ideala.

Din acest motiv este important sa luam in calcul si circumferinta abdominala, nu doar indicele de masa corporala.

Intervalele de referinta ale indexului de masa corporala sunt:

a. <18.5 kg/mp - subponderal;
b. 18.5 - 24.9 kg/mp - normoponderal;
c. 25 - 29.9 kg/mp - supraponderal;
d. 30 kg/mp sau mai mult - obez.

Sa luam urmatorul exemplu: in cazul in care o persoana cantareste 70 de kg si are o inaltime de 1,75 metri, indicele lui de masa corporala se va calcula astfel: 70 : (1,75 x 1,75) = 22,85. Astfel, la un indice de masa corporala de 22,85 persoana se va incadra in categoria normoponderala.

In primul rand, trebuie sa adoptam un obicei alimentar corelat cu nevoile noastre energetice si sa punem in balanta activitatile de zi cu zi cu aportul alimentar.

In cazul in care observam ca incepem sa luam in greutate putem “jongla” cu cei doi factori care influenteaza acest lucru, si anume: fie incepem sa adaugam la programul nostru zilnic activitati care sa consume energie, fie incepem sa ne modificam aportul zilnic de calorii.

Activitatile in aer liber, cu un nivel mediu de intensitate si pe o durata de cel putin 30 de minute s-au dovedit benefice in arderea grasimilor.

Este recomandat sa nu consumam carbohidrati in exces (zahar, paine, cartofi, paste, dulciuri). Trebuie sa intelegem ca nu carbohidratii ne fac rau, ci excesul acestora.

Carbohidratii reprezinta forma cel mai usor de procesat de catre organismul nostru pentru obtinerea energiei si, din acest motiv, excesul lor duce la formarea depozitelor de grasime.

Mancati incet si mestecati corect - intr-un studiu efectuat pe 600 de barbati care a urmarit pe timp de 8 ani efectele stilului de a manca, a observat ca cei care au mancat repede s-au ingrasat in medie cu 2 kg, iar cei care au mancat incet au luat in greutate aproximativ 700 de grame.

Acest lucru se intampla din urmatorul motiv: creierului ii sunt necesare 20 de minute ca sa perceapa faptul ca stomacul este plin. Majoritatea persoanelor supraponderale mananca mult prea repede, astfel ca, ajung sa consume mult peste necesarul energetic si abia apoi constientizeaza ca sunt plini.

In concluzie, o viata echilibrata in care corelam mereu gradul de activitate cu aportul caloric ne va feri in mare parte de grasimea viscerala.