Tulburarea obsesiv-compulsiva si pandemia cu virusul SARS-CoV-2

Persoanele cu tulburare obsesiv-compulsiva se confrunta cu ganduri persistente sau recurente care produc un disconfort major si care cauzeaza anxietate crescuta.

Persoanele cu tulburare obsesiv-compulsiva vor incerca sa faca fata acestor ganduri intruzive prin compulsii. Compulsiile sunt comportamente sau acte mentale repetitive pe care o persoana simte ca trebuie sa le efectueze si care au ca scop reducerea anxietatii.

Unele aspecte asociate cu pandemia COVID-19 pot declansa anxietate si comportamente repetitive pentru indivizii cu tulburare obsesiv-compulsiva. Astfel, cele mai bune exemple ce pot fi date se refera la spalarea excesiva a mainilor si verificarea repetata a stirilor.

Afla mai multe informatii despre asocierea dintre tulburarea obsesiv-compulsiva si COVID-19, incluzand chiar si modul in care pandemia exacerbeaza temerile comune regasite in aceasta tulburare psihica.

Tulburarea obsesiv-compulsiva se poate manifesta in numeroase moduri, dar in timpul pandemiei COVID-19, pacientii pot descoperi ca unele obsesii sunt mai frecvente decat altele. In continuare vor fi prezentate cele mai comune temeri ale persoanelor cu aceasta afectiune.

Contaminarea

Contaminarea cu diversi agenti infectiosi este una dintre cele mai frecvente temeri regasite in randul persoanelor cu tulburare obsesiv-compulsiva. Aceasta frica este dificil de gestionat in circumstante normale, dar in timpul pandemiei poate fi chiar si mai complexa.

Teama de noul coronavirus si posibilitatea reala de imbolnavire sunt doar doi factori ce pot determina persoanele cu tulburare obsesiv-compulsiva sa adopte masuri extreme pentru a ramane in siguranta. Aceste masuri pot include spalarea repetata a mainilor, curatarea si igienizarea frecventa a casei si a masinii, dar si teama de a parasi domiciliul.

Posibilitatea de a-i infecta pe altii

O preocupare frecvent intalnita in cazul persoanelor cu tulburare obsesiv-compulsiva se refera la posibilitatea de a le face rau celor din jur. In cazul pandemiei COVID-19, aceasta teama se refera la posibilitatea de a-i infecta pe altii, fie din greseala, fie intentionat. Astfel, in timpul unei pandemii, pacientii cu tulburare obsesiv-compulsiva ar putea fi foarte ingrijorati cu privire la transmiterea bolii catre o alta persoana si pot adopta masuri extreme pentru a incerca sa evite acest lucru.

Adunarea proviziilor

Specialistii au observat faptul ca multe persoane cu tulburare obsesiv-compulsiva au tendinta de a aduna numeroase obiecte sau provizii. De cele mai multe ori, lucrurile colectate nu sunt neaparat utile. In ceea ce priveste pandemia COVID-19, persoanele cu tulburare obsesiv-compulsiva pot strange diferite articole medicale, precum medicamente sau produse dezinfectante. De asemenea, pot fi formate rezerve de alimente sau chiar de hartie igienica.

Exista mai multe aspecte ale pandemiei COVID-19 care pot declansa temeri si anxietati corelate cu tulburarea obsesiv-compulsiva. Spre exemplu, sfaturile repetate cu privire la spalarea mainilor cat mai des ar putea declansa sau amplifica manifestarile tulburarii obsesiv-compulsive.

Acelasi lucru este valabil si in cazul sfaturilor cu privire la etapele unei igienizari corecte a mainilor sau cu privire la nevoia imperioasa de a spala mainile la intoarcerea acasa. De asemenea, manifestarile tulburarii obsesiv-compulsive pot fi declansate sau amplificate si de sfatul autoritatilor cu privire la parasirea locuintei doar in cazuri absolut necesare, precum achizitionarea de alimente sau deplasarea la locul de munca.

Toti acesti declansatori pot contribui la dezvoltarea unor anumite comportamente. Printre cele mai frecvent observate astfel de comportamente se distinge achizitionarea obsesiva de produse alimentare. In plus, persoanele cu tulburare obsesiv-compulsiva pot avea o igiena exagerata a mainilor, dar pot deveni insistenti si cu cei din jur cu privire la acest aspect. De asemenea, aceste persoane pot cauta in mod obsesiv informatii cu privire la virus sau la durata sa de viata pe diverse suprafete.

Pe langa toate aceste lucruri, izolarea, carantina si starea de alerta/urgenta sunt factori ce vor produce si mai mult stres in cazul persoanelor cu tulburare obsesiv-compulsiva, ceea ce va duce la o dificultate si mai mare in ceea ce priveste gestionarea simptomelor.

Persoanele cu anxietate se simt adesea presate si doresc sa respecte perfect regulile. Drept urmare, o persoana cu tulburare obsesiv-compulsiva va intampina dificultati la a face diferenta dintre anumite masuri de precautie necesare impotriva COVID-19 si un comportament excesiv sau perfectionist. Astfel, multi terapeuti sugereaza ca persoanele cu aceasta tulburare ar trebui sa stabileasca un plan de siguranta pe baza recomandarilor oficiale de sanatate publica. Respectand acest plan, persoanele cu tulburare obsesiv-compulsiva vor sti daca fac sau nu pasi rezonabili.

Specialistii in sanatate mintala incurajeaza oamenii sa se gandeasca in mod constient la practicile lor de curatare si igienizare. Spre exemplu, acestia trebuie sa constientizeze faptul ca dezinfectarea mainilor nu trebuie facuta daca nu au fost atinse obiecte murdare sau potential contaminate sau daca nu au revenit de afara. In mod similar, suprafetele din casa nu trebuie dezinfectate in mod repetat si fara motiv, ci pot fi dezinfectate o data pe zi.

Persoanele cu tulburare obsesiv-compulsiva pot incerca, de asemenea, sa limiteze curatarea mainilor la 20 de secunde la o spalare si in anumite circumstante, precum:
• Dupa revenirea de afara;
• Inainte de masa;
• Dupa mersul la toaleta;
• Dupa tuse, stranut sau suflare a nasului.

In cazul in care o persoana cu aceasta tulburare considera ca planul sau de siguranta nu este rezonabil, poate fi util sa ii ceara o parere cu privire la acest lucru unei alte persoane sau chiar terapeutului.

Unii oameni cu tulburare obsesiv-compulsiva pot constata faptul ca se lupta cu diferite ganduri intruzive sau ca dezvolta anumite comportamente exagerate sau nepotrivite. Astfel, pot fi adoptate anumite masuri ce vor ajuta la gestionarea situatiei.

Limitarea informatiilor cu privire la pandemie este una dintre solutii, mai ales ca persoanele cu tulburare obsesiv-compulsiva au tendinta de a verifica excesiv stirile. Astfel, pot fi verificate noutatile de 1-2 ori pe zi, cu mentiunea ca acestea sa provina din surse sigure, precum Organizatia Mondiala a Sanatatii sau Ministerul Sanatatii. In legatura cu acest lucru, specialistii au descoperit faptul ca definirea unor limite specifice, cum ar fi limitarea informarii la doar o data pe zi, ar putea ajuta la calmarea anxietatii.

Pentru a limita raspandirea SARS-CoV-2, multi terapeuti au incetat sa ofere sedinte fata in fata. Cu toate acestea, sunt promovate psihoterapiile telefonice sau online. Specialistii au descoperit faptul ca terapia cognitiv-comportamentala desfasurata online poate fi foarte eficienta la persoanele cu tulburare obsesiv-compulsiva si permite mai multor persoane sa solicite si sa primeasca ajutor.

Pandemia COVID-19 a provocat frica si stres pentru multe persoane, inclusiv pentru cele care nu aveau afectiuni ale sanatatii mintale preexistente. Unii experti spun ca persoanele cu tulburare obsesiv-compulsiva se pot simti mult mai bine daca isi reamintesc faptul ca este absolut normal sa isi faca griji si ca nu este vina lor daca simptomele afectiunii se agraveaza.

Totusi, este o idee buna ca aceste persoane sa fie atente la orice modificari ale gandurilor si comportamentelor asociate tulburarii obsesiv-compulsive si sa consulte un medic sau un terapeut daca se intampla acest lucru.

Bibliografie:
Andersson, E., et al. (2012). Internet-based cognitive behaviour therapy for obsessive-compulsive disorder: A randomized controlled trial.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3435873/
Banerjee, D. (2020). The other side of COVID-19: Impact on obsessive compulsive disorder (OCD) and hoarding.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7151248/
COVID-19 vs. your OCD symptoms. (n.d.).
https://iocdf.org/covid19/covid-19-vs-your-ocd-symptoms/
DSM-IV to DSM-5 obsessive-compulsive disorder comparison. (2016).
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK519704/table/ch3.t13/
Fineberg, N. A., et al. (2020). How to manage obsessive-compulsive disorder (OCD) under COVID-19: A clinician’s guide from the International College of Obsessive Compulsive Spectrum Disorders (ICOCS) and the Obsessive-Compulsive Research Network (OCRN) of the European College of Neuropsychopharmacology.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7152877/
Lenhard, F., et al. (2017). Therapist-guided, internet-delivered cognitive-behavioral therapy for adolescents with obsessive-compulsive disorder: A randomized controlled trial [Abstract].
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/27993223
Wilson, R., et al. (2020). Managing COVID-19 concerns for people with OCD.
https://www.apa.org/topics/covid-19/managing-ocd