Psihoterapeut Lavinia Stoian ne vorbeste despre cum iti revii dupa decesul unei persoane dragi

Pierderea unei persoane dragi nu este un subiect usor de abordat. Nici macar nu vrem sa ne gandim la asta. Si totusi, pe parcursul vietii, mai devreme sau mai tarziu, suntem pusi in situatia de a ne confrunta cu pierderea unei fiinte dragi, si nu numai o data. Ba mai mult, la un moment dat, va trebui sa ne confruntam cu cea mai teribila frica care ne urmareste toata viata, si anume propriul deces.

Suferinta pe care un eveniment de asemenea natura o provoaca celor ce raman in urma este greu de suportat. Dar emotiile provocate de doliu au fost studiate de psihologi si psihiatri care au observat ca, pe parcursul timpului, sunt unele etape firesti si inevitabile prin care trec toti cei ce sunt in aceasta situatie. Cunoasterea si intelegerea acestor etape te ajuta sa afli ca timpul care trece aduce impacarea si o oarecare liniste sufleteasca ce te vor conduce la reluarea unui mod de viata cat mai apropiat de normal. Vei intelege ca nu e nimic in neregula cu tine, ca toata lumea care se confrunta cu aceasta suferinta trece prin acest proces natural prin care se adapteaza la noua situatie in care se afla, in lipsa celui ce nu mai este.

Etapele prin care trece o persoana care pierde pe cineva drag:

1. Socul este momentul cand afli vestea, mai ales daca moartea survine pe neasteptate. Reactia la soc este diferita de la o persoana la alta. Unii ingheata, adica nu pot manifesta nicio reactie la exterior. Unii devin foarte agitati, altii par ca nu sunt atinsi de veste. Unele persoane pot face chiar glume. Persoanele foarte apropiate pot ramane in aceasta etapa mai multa vreme, pentru a-si canaliza intreaga energie pentru indeplinirea ritualurilor inmormantarii.

2. Negarea este etapa in care mintea nu poate sa accepte ideea ca persoana iubita nu mai este. Vorbeste despre aceasta persoana la timpul prezent, o asteapta la masa, ia telefonul sa o sune. Am avut o clienta in terapie la care aceasta etapa a durat un an de zile si a venit la cabinet cand se pregatea sa treaca in etapele urmatoare, mai dureroase. Aceasta negare te protejeaza un timp de ceea ce urmeaza sa simti, dar nu te ajuta sa treci peste suferinta.

3. Dupa ce depasesti perioada de negare, apare furia. Aceasta este o etapa caracterizata prin frustrare, prin indignare fata de cele petrecute si, uneori, prin sentimente de nedreptate si chiar de invinovatire a propriei persoane sau a altora pentru ca nu au facut suficient pentru a se evita deznodamantul tragic.

De aceea, ritualurile de inmormantare si de pomenire ii pot ajuta pe cei ramasi in viata sa isi plateasca datoriile morale fata de cei decedati, daca exista, prin a da de pomana, aducand flori si aprinzand lumanari.

4. Jelirea poate fi faza cea mai lunga a procesului de doliu si este caracterizata prin tristete intensa, izolare, pareri de rau, sentimente de inutilitate si de neputinta. In aceasta etapa chiar este recomandat sa plangi, sa il plangi pe cel pe care nu il vei mai vedea niciodata, cu care nu vei mai avea momente placute, cu care nu vei mai fi vreodata impreuna. Da, este un moment prin care ii poti aduce un omagiu, este un fel de respect pe care ti-l acorzi atat tie, cat si celui care nu va mai fi decat in amintiri.

Sa nu iti fie frica sa plangi. Vei simti cand s-a incheiat aceasta etapa. Pur si simplu simti ca s-a eliberat o mare parte din durere.

5. Iertarea este acel moment cand il ierti pentru toate neintelegerile si situatiile neplacute traite impreuna, chiar si pentru faptul ca el/ea a murit si tu trebuie sa te confrunti cu aceasta durere. Este o etapa in care trebuie sa te ierti si pe tine si sa integrezi toata experienta avuta cu el/ea.

6. Acceptarea este ultima etapa, cand intelegi si accepti realitatea pierderii. In aceasta etapa poti sa citesti despre moarte si ce se intampla cu sufletul dupa ce parareste corpul. Multe religii si culturi abordeaza acest aspect. Intelegerea vietii dintr-o perspectiva mai ampla si credinta ca sufletul persoanei respective nu se evapora, nu dispare, te va linisti, vei intelege si vei accepta cursul firesc al vietii, chiar daca persoana decedata a avut un accident sau o boala incurabila.

Desi se poate simti in continuare tristete, se poate ajunge la functionarea normala si la o reorganizare a vietii tinand cont de lipsa celui decedat.

Durata naturala de parcurgere a acestor etape poate sa fie intre 6 luni - 1 an. Daca te surprinzi, sau cei apropiati iti atrag atentia ca ai ramas blocat intr-o etapa mai mult timp, interventia unui psiholog sau psihoterapeut este necesara si benefica.

Atunci cand perioada de doliu depaseste 1 an de zile, desfasurarea normala a vietii de zi cu zi este din ce in ce mai afectata. Prelungirea perioadei de doliu nu il va aduce inapoi pe cel decedat. Ramanand blocat in suferinta nu reprezinta o dovada de dragoste si loialitate.

Aceste etape si modul in care se succed sunt valabile nu doar in cazul mortii cuiva drag, ci si in cazul altor pierderi: despartirea de partener, plecarea copiilor de acasa, schimbarea unei locuinte sau a unui loc de munca, dar acestea se resimt la intensitati diferite.