Prof. Univ. Dr. Mirela Manea ne vorbeste despre anxietate

INTREBARE: Ce este anxietatea?

Anxietatea este o notiune pe care oamenii incep din ce in ce mai mult sa si-o insuseasca. Si nu numai atat, sa o reclame in momentul in care vin la medic. Din punctul de vedere al medicului psihiatru, este una dintre patologiile frecvent intalnite. In ultima perioada, un numar mare de pacienti vin cu tulburari anxioase atat in cabinetul medicului specialist, la camera de garda si in sectile de psihiatrie.

INTREBARE: Care sunt cauzele care declanseaza anxietatea?

In primul rand vreau sa spun ca anxuietatea nu este neaparat o boala. Ganditi-va ca anxietate are un student care intra la examen si asta nu e boala: dupa ce rezolva subiectele, trece si anxietatea. Ganditi-va la actori: cu cat tracul este mai mare, cu atat rolul este interpretat mai bine, iar asta nu este boala. Anxietatea are un rol creativ pana la un anumit moment.

Din punct de vedere al cauzelor insa, avem cauze diverse: nu putem spune ca exista o cauza anume, sunt mai multe cauze sau factori anxiogeni. Ei depind de varsta la care luam in calcul anxietatea: la copilul mic, anxietatea apare pentru ca se sperie de intuneric, de singuratate, de morti, de orice ii creaza lui o stare de teama; la adult, un factor anxiogen poate fi considera somajul si pentru ca tot suntem in aceasta etapa, pandemia actuala este un factor puternic anxiogen. Deci multe lucruri pot sa declanseze anxietate, inclusiv factori biochimici.

INTREBARE: Cum se manifesta anxietatea?

Elementul esential este frica, frica nelamurita, cel mai adeasea fara o cauza anume, o frica fata de un pericol ireal, care nu apare. La fel de bine poate fi generata si de o situatii concrete, de nesiguranta (pandemia de exemplu). Alaturi de frica, poate aparea si starea de hipervigilenta care este o atentie tintita catre ceva ce o sa vina, ceva care este mai degraba potential decat actual, ceva pe care il astepti si care nu vine. Pacientul este insa convins ca ceva rau urmeaza sa se intample, fara sa poata spune ce anume. Toata aceste lucruri tin de componenta anxietatii ca simptome psihologice.

Exista si simptomele fizice, care sunt frecvente si care in functie de intensitate, delimiteaza tipurile de anxietate. De la amorteli, noi le spunem parestezii. La manifestari gastro-intestinale cu un transit care sa fie dereglat, adesea mult mai rapid, senzatii de sufocare, pot avea uscaciune a gurii, pot avea paloare sau roseata, pot avea tuse, respiratie dificila. Multe dintre semnele pe care le vedem in anxietate sunt adesea intalnite si in alte afectiuni, diferenta este ca in anxietate, ele nu au o cauza organica, in timp ce in celelalte afectiuni exista o cauza organica.

INTREBARE: Ce este atacul de panica?

Atacul de panica este forma de intensitate cea mai mare, pe care pacientii o traiesc ca pe o senzatie de moarte sau ca o frica de a innebuni. Atacul de panica poate sa apara din senin sau poate fi generat de o situatie pe care adesea pacientii incearca sa o evite, daca o identifica. Ca durata, atacul de panica poate tine intre 10 si 20 de minute. Este atat de intens resimitit de pacient incat acesta are convingerea ca va muri sau ca va face infarct si de aceea, de cele mai multe ori se prezinta la urgente.

Ce simt? In primul rand apare senzatia de presiune toracica, apar palpitatiile, creste alura ventriculara – deci pulsul, creste tensiunea arteriala in mod reflex, si nu datorita unei boli de inima. De asemenea, pot aparea paloare, transpiratie, roseata, uscaciunea mucoaselor, stare de greata, o multitudine de simptome pe care pacientii le descriu alaturi de semnele care sunt obiective si pe care le constata medicul de garda. Mai rar aceste atacuri de panica sunt unice. De cele mai multe ori insa, ele se repeta, ajungand si la 2-3 /saptamana. E greu de spus cum evolueaza: spre remisiune sau spre cronicizare.

Dar putem discuta si despre alte tipuri de anxietati: putem vorbi despre tulburarea de adaptare: initial, descrisa in conditiile in care in viata omului intervin schimbari majore a stilului de viata: se muta de la sat la oras, dintr-o tara in alta. In prezent, cu totii traim o schimbare majora: o trecere de la o stare de libertate la o stare de oarecare constrangere generata de situatia mondiala de pandemie.

INTREBARE: Cum diagnosticati pacientii?

Un psihiatru adesea sta de vorba cu pacientul, face anamneza, face evaluarea lui, si intr-un procent foarte mare poate pune diagnosticul. Adesea apelam la psihologi pentru ca evaluarea psihologica este de mare ajutor.

INTREBARE: Care este atitudinea terapeutica?

Ce alegem in ceea ce priveste tratamentul depinde de fiecare pacient. Avem suficiente alternative terapeutice, exista multe posibilitati de interventie in functie si de dorinta pacientului si de simptomatologie. Alaturi de medicina alopata avem si posibilitatea administrarii unor terapii care sa actioneze la nivelul endorfinelor, sa reduca astfel starea de anxietate.

Dintre alternativele fitoterapeutice putem alege preparate care sa contina menta. De asemenea, valeriana care are un rol in reglarea anxietatii si cu beneficii pentru pacient. Asa cum se stie, valeriana are proprietatile ei de a calma sistemul nervos, de a relaxa. Ea poate fi folosita si de sine statator fie in combinatie cu menta, astfel incat sa se potentize efectul lor in reglarea starilor anxioase.