Mituri frecvente asociate depresiei

Depresia este o tulburare care afecteaza in mod negativ modul in care o persoana crede, simte si actioneaza, simptomele persistand cel putin 2 saptamani consecutive.

Depresia poate avea mai multe simptome, dar cele mai caracteristice sunt tristetea, lipsa interesului pentru activitatile anterior placute, pierderea apetitului alimentar si a interesului pentru igiena, izolarea sociala si chiar riscul de suicid.

Conform specialistilor din domeniu, depresia este una dintre cele mai frecvente afectiuni ale sanatatii mintale. In ciuda acestui fapt, multe mituri continua sa inconjoare depresia, acest lucru fiind cauzat de conceptiile culturale si sociale gresite, dar si de lipsa actualizarii notiunilor medicale avute de populatia generala.

Unii oameni considera si sustin ca depresia nu este o boala reala. De asemenea, aceste persoane afirma ca persoanele depresive au manifestarile caracteristice din cauza unor alegeri facute in viata sau din cauza personalitatii.

Acest lucru este eronat, deoarece depresia este o tulburare medicala bine cunoscuta care provoaca atat simptome emotionale, cat si fizice. Totusi, medicii au corelat depresia cu anumite cauze, inclusiv factori biologici, psihologici si de mediu.

Antidepresivele sunt medicamente ce pot imbunatati modul in care creierul foloseste substantele chimice ce gestioneaza starea de spirit si stresul, iar medicii le vor prescrie adesea pentru a ajuta la tratarea depresiei.

Cu toate acestea, antidepresivele nu sunt indicate pentru toti pacientii cu depresie si nu functioneaza pentru toate persoanele sau in orice situatie. De fapt, medicii prescriu de obicei antidepresivele in combinatie cu psihoterapia sau atunci cand depresia este prea severa pentru a fi tratata doar cu ajutorul terapiei.

O serie de factori pot creste riscul de a dezvolta depresie, inclusiv evenimentele traumatice, precum schimbarile majore din viata, suferintele si accidentele.

Cu toate acestea, evenimentele traumatice sunt un factor de risc sau un potential declansator al depresiei, nu cauza principala a acesteia. De asemenea, nu toate persoanele ce sufera un eveniment traumatic vor dezvolta depresie. Depresia poate surveni chiar si atunci cand toate aspectele din viata cuiva par sa functioneze in mod optim.

Adolescenta poate fi o perioada dificila din punct de vedere social, fizic si emotional. Astfel, simptomele adolescentei pot fi similare cu cele ale depresiei, dar nu inseamna ca sunt neaparat echivalente. Printre aceste simptome se regasesc iritabilitatea, pesimismul, anxietatea si surmenajul.

Acest mit este sustinut si de faptul ca adolescentii tind sa aiba rate crescute ale depresiei. Totusi, depresia nu este o un eveniment prin care un adolescent trebuie sa treaca pentru a deveni adult.

Multe femei resimt anxietate, oboseala si tulburari de dispozitie dupa ce au nascut. Totusi, exista si anumite femei ce vor dezvolta un tip de depresie numita depresie post-partum. Aceasta afectiune trebuie luata in serios, deoarece episoadele depresive sunt semnificative.

Femeile cu depresie post-partum pot simti epuizare si tristete extrema, dar si dificultati in ingrijirea copilului si a propriei persoane.

Cercetatorii considera ca depresia post-partum se dezvolta din mai multe motive, inclusiv modificarile bruste ale nivelului de estrogen si progesteron, lipsa somnului si antecedentele de depresie. Indiferent de cauza, aceasta afectiune necesita tratament, deoarece pot exista complicatii nedorite, precum ranirea copilului.

Stereotipurile culturale si sociale au mentinut mitul potrivit caruia barbatii nu dezvolta sau nu trebuie sa dezvolte depresie. Prin urmare, multe persoane au trecut cu vederea depresia masculina pentru perioade lungi de timp.

Desi depresia pare sa afecteze mai frecvent femeile decat barbatii, acestia din urma o pot experimenta, chiar daca unele dintre simptome pot fi diferite.

Barbatii ar putea parea nervosi sau agresivi, mai degraba decat tristi si nepasatori. De asemenea, barbatii tind sa fie mai putin deschisi sa vorbeasca despre sentimentele lor si, prin urmare, pot fi mai putin susceptibili sa solicite ajutor.

Barbatii cu simptome de depresie ar trebui sa discute cu medicul cat mai curand posibil pentru a preveni complicatiile grave. De asemenea, barbatii au mai multe sanse decat femeile sa poara prin sinucidere corelata cu depresia.

Antecedentele familiale de depresie reprezinta un factor de risc important pentru aceasta afectiune, dar nu este o garantie ca cineva o va dezvolta.

Genetica are cu siguranta roluri in dezvoltarea depresiei, dar, de obicei, riscul este si mai crescut atunci cand exista si factori psihologici, biologici sau de mediu. Prin urmare, daca o persoana are rude cu depresie nu inseamna neaparat ca va dezvolta si ea aceasta tulburare.

Este adevarat ca unii oameni cu depresie vor lua antidepresive multi ani pentru a-si gestiona simptomele, insa medicii prescriu in cazuri rare antidepresivele pentru o viata intreaga.

De obicei, dureaza aproximativ 2-4 saptamani pentru ca antidepresivele sa inceapa sa functioneze, astfel incat poate sa para ca tratamentul este foarte lung.

Indiferent de durata tratamentului, este important de cunoscut faptul ca oprirea acestuia in mod brusc poate duce la anumite reactii adverse, unele dintre acestea chiar foarte grave.

Majoritatea persoanelor care urmeaza tratamente cu antidepresive vor fi instruite de medic cu privire la intreruperea tratamentul. Acesta va fi luat pentru aproximativ 6-12 luni, iar incetarea sa va fi treptata.

Caracterizarea depresiei se poate face in mod rapid prin cateva simptome specifice, precum tristetea, fatigabilitatea si pierderea interesului si a placerii.

Cu toate acestea, studiile arata ca oamenii resimt o gama mult mai larga de simptome psihologice, emotionale si fizice in timpul episoadelor depresive. Astfel, fiecare persoana cu depresie va trai alte seturi de simptome, depresia fiind unica pentru fiecare individ.

Anumite afectiuni medicale asociate imbatranirii, precum boala Parkinson, pot produce un risc mai mare de depresie. De asemenea, anumite medicamente asociate bolilor batranetii pot produce acelasi efect.

Totusi, este important de stiut ca depresia nu este o etapa naturala si normala a imbatranirii. Din contra, aceasta poate surveni chiar si in cazul copiilor, dar simptomele pot fi foarte diferite.

Chiar daca depresia este o afectiune foarte frecventa in practica medicala, in jurul acesteia tot exista numeroase mituri ce pot influenta pacientii. Aceste mituri trebuie combatute, iar informarea populatiei cu privire la depresie este foarte importanta.

In plus, persoanele care considera ca experimenteaza simptomele depresiei ar trebui sa discute imediat cu medicul, deoarece acesta poate oferi cele mai bune recomandari.

Bibliografie:
Depression. (2018).nimh.nih.gov/health/topics/depression/index.shtml
Depression. (2019). nccih.nih.gov/health/depression.htm
Depression is not a normal part of growing older. (2017). cdc.gov/aging/mentalhealth/depression.htm
Do you know the facts? Breaking down the myths about depression. (n.d.). mhanational.org/sites/default/files/Breaking_Down_the_Myths_About_Depression.pdf
Major depression. (2019). nimh.nih.gov/health/statistics/major-depression.shtml
Men and depression. (2017). nimh.nih.gov/health/publications/men-and-depression/index.shtml
Postpartum depression facts. (n.d.). nimh.nih.gov/health/publications/postpartum-depression-facts/index.shtml
Teen depression. (n.d.). nimh.nih.gov/health/publications/teen-depression/index.shtml