Lucruri esentiale de cunoscut despre suicid si comportamentul suicidar

Suicidul reprezinta actiunea unei persoane de a-si cauza propria moarte. Conform Aliantei Romane de Preventia a Suicidului, sinuciderea este a 15-a cauza de deces la nivel mondial, reprezentand 23% din decesele din Romania, cu ~2500 de decese in anul 2018 cauzate de catre suicid.

Comportamentul sinucigas reprezinta vorbirea sau luarea deciziilor legate de cauzarea propriei morti. Gandurile suicidare si comportamentele suicidare ar trebui considerate o urgenta psihiatrica.

Daca tu sau cineva cunoscut prezinta oricare dintre acestea, ar trebui sa cauti imediat sprijin de la un centru specialiat.

Nu poti sa vezi ce simte o alta persoana, deci nu este atat de usor sa identifici daca cineva are ganduri suicidare. Totusi, exista niste semne exterioare care pot da de gol intentiile suicidare ale persoanei.

Acesta vorbeste doar despre sentimentele de singuratate, fara speranta, se simte captiv, spune ca nu are nici un motiv sa continue sa traiasca. Cauta motive sa se autovatameze precum cumpararea unei arme, doarme prea putin sau prea mult, mananca prea putin sau prea mult, rezultand in cresterea sau scaderea greutatii.

Trece la un comportament neglijent, incluzand alcool in exces sau chiar consum de droguri, evita interactiunile sociale, exprima sentimente de furie sau sentimente de razbunare sau arata semne de anxietate sau agitatie. Persoana cu risc suicidar poate avea schimbari dramatice de dispozitie si vorbeste despre sinucidere ca o cale de scapare.

Cu toate ca poate fi infricosator, luarea masurilor potrivite si obtinerea ajutorului de care are nevoie poate preveni o tentativa de sinucidere sau chiar moartea.

Daca suspectezi ca un membru din familie sau un prieten are intentia de a se sinucide, vorbeste cu el despre problemele sale. Poti incepe conversatia folosind intrebari care sa nu-l incomodeze si sa nu-l judece.

Vorbeste deschis si nu ezita sa pui intrebarile direct precum “Te gandesti sa te sinucizi?”.
In timpul conversatiei, fii sigur ca esti calm in timp ce vorbesti, folosind un ton linistitor, intelegi ca sentimentele lor sunt justificate, avand un motiv in spate. De asemenea, poti oferi suport si incurajare si poti comunica faptul ca exista mereu ajutor valabil in caz ca se vor simti mai bine cu tratament.

Asigura-te sa nu sari peste problemele cu care se confrunta. Asculta si arata ca esti dispus sa ajuti. Aceasta este cea mai buna metoda de a ajuta. Poti de asemenea sa incurajezi persoana sa apeleze la ajutor.

Ofera-ti ajutorul de a cauta asistenta medicala, de a suna in locul persoanei si de a face prima programare.
Poate fi inspaimantator cand cineva de care-ti pasa arata semne suicidare. Dar, este foarte important sa iei initiativa si sa ajuti daca esti in stare. Inceperea unei conversatii poate face diferenta dintre viata si moarte.

Daca esti ingrijorat si nu stii ce sa faci, poti sa ceri ajutorul unor institutii speciale, care au linii telefonice deschise pentru a acorda ajutor, precum Alianta Romana de Preventie a Suicidului. Numarul de telefon este 0800 801 200, disponibil intre orele 19:00 si 07:00 cu mai multe detalii pe site-ul oficial www.antisuicid.com .

Daca crezi ca cineva este in pericol de a-si face singur rau suna la 112, stai langa persoana respectiva pana soseste ajutor si incearca sa il descotorosesti de toate mijloacele cu care si-ar putea face rau, precum arme, cutite si medicamente. Asculta-l, dar nu-l judeca, nu te certa, ameninta si nu tipa.

Un centru medical specializat poate determina daca cineva este la risc de a se sinucide pe baza simptomelor, antecedentelor personale sau familiale.
Ei vor vrea sa stie cand au inceput simptomele si cat de des sunt resimtite. Vor intreba de asemenea si de alte probleme medicale, din prezent sau anterioare, si alte boli ale membrilor familiei.

Aceste lucruri ii va ajuta sa determine posibilele motive pentru simptomele prezentate si de ce teste au nevoie pentru a face un diagnostic corect. Cel mai probabil vor face evaluari pentru:

• Sanatatea mintala. In multe cazuri, gandurile suicidare sunt cauzate de problema mintala ascunsa, precum depresia, schizofrenia sau tulburarea bipolara. Daca se suspecteaza o anumita boala mintala, pacientul va fi transferat la un psihiatru.

• Abuzul de substante. Drogurile si alcoolul contribuie la comportamentul si gandurile suicidare. Daca folosirea de substante este problema care sta la baza simptomelor, un program de reabilitare poate fi primul pas spre tratare.

• Medicamentele. Folosirea anumitor tipuri de medicamente – inclusiv antidepresivele, poate creste riscul de sinucidere. Un medic sau un centru medical poate spune daca medicamentele contribuie la simptomele mentionate.

Tratamentul necesar depinde de problema care sta la baza. Totusi, in multe cazuri, tratamentul consta in psihoterapie si farmacoterapie.

Pshioterapia

Psihoterapia este o posibila metoda de a diminua riscurile sinuciderii. Terapia cognitiv-comportamentala este o metoda de psihoterapie care este folosita in general pentru persoanele cu ganduri suicidare.

Rolul acestei metode este de a te invata cum sa treci peste evenimentele si emotiile stresante si grele din viata, care pot contribui la gandurile suicidare. Metoda poate ajuta si la trecerea catre o gandire optimista.

Tratament psihofarmacologic

De regula, tratamentul psihologic este asociat cu cel farmacologic, stabilit de medicul psihiatru si urmat fie sub supraveghere, fie in regim ambulatoriu. Un tratament administrat corect si eficient poate reduce sau chiar elimina gandurile suicidare.

Schimbari ale stilului de viata

Pe langa psihoterapie si medicamente, abordarea unui alt stil de viata poate reduce riscurile de siucid. Aceste schimbari includ:

• Evitarea alcoolului si a drogurilor. Este foarte important sa se stea departe de droguri si alcool deoarece aceste substante reduc inhibitiile si pot creste riscul sinuciderii.

• Exercitii fizice regulate. Exercitiile fizice, in special cele in aer liber si la soare, pot ajuta. Activitatile fizice ajuta la producerea anumitor substante chimice pentru creier care te pot face mai fericit si relaxat.

• Somnul. Este important sa ai un somn bun. Un somn insuficient sau slab calitativ te poate face mai iritabil, mai nervos, scade imunitatea si poate duce la anumite tulburari de comportament sau alte tulburari din sfera sanatatii mintale.

Bibliografie
CDC Fatal Injury Reports, National, Regional and State, 1981-2017.
webappa.cdc.gov/sasweb/ncipc/mortrate.html
Gorton HC, et al. (2016). Non-psychotropic medication and risk of suicide or attempted suicide: A systematic review. DOI:
10.1136/bmjopen-2015-009074
Mayo Clinic Staff. (2018). Suicide and suicidal thoughts.
mayoclinic.org/diseases-conditions/suicide/basics/definition/con-20033954
Risk of suicide. (n.d.).
nami.org/Learn-More/Mental-Health-Conditions/Related-Conditions/Suicide
Sleep disorders: The connection between sleep and mental health. (n.d.).
nami.org/Learn-More/Mental-Health-Conditions/Related-Conditions/Sleep-Disorders