Limbajul trupului

Limbajul trupului semnifica comunicarea prin intermediul miscarilor sau pozitiei corpului. Poate fi constient sau inconstient.
Acest limbaj este observat de oricine, dar nu i se acorda suficienta atentie. Uneori il ignoram si incercam sa ne ascundem in spatele cuvintelor, dar nu trebuie sa uitam ca nu putem pacali pe oricine.
Copiii reactioneaza la acest tip de limbaj deoarece ei inteleg lumea prin intermediul intuitiei. Acelasi lucru poate fi aplicat in cazul adultilor cand sentimentele sunt cele implicate.


Persoanele care sunt intr-o stare emotionala proasta vor acorda mare importanta acestuia. De fapt, de obicei, aceste persoane retin cea mai mica aluzie gresita a persoanei cu care converseaza. Si de obicei trag singuri concluzii gresite cum ca persoana ar fi plictisitoare sau suparacioasa, astfel combinand orice sens al depresiei si stimei de sine scazute.
O metoda utila de invatare a secretelor limbajului corpului consta in privitul la televizor fara sunet si incercarea de a intelege ceea ce s-a spus prin citirea limbajului corpului. Se va observa ca oamenii spun multe lucruri prin limbajul verbal care este contrazis de catre limbajul corpului, de gesturi si alte cai de comunicare. Mesajele sunt foarte relative.


O trasatura notabila a inceputului de secol 21 este faptul ca limbajul corpului a diferitelor civilizatii devine treptat asemanator. Astfel, un gest facut de o persoana ce traieste in America de Sud, poate fi usor interpretat de persoane din Rusia sau Japonia. Multe dintre acestea se datoreaza efectelor televiziunii, care arata aceleasi metode de lingusire in toate partile globului.

Pentru ca un parinte sa fie credibil atunci cand spune copilului ca este sanatos sa mearga devreme la culcare, acest parinte trebuie sa se exprime atat verbal cat si prin limbajul corpului. Altfel, copilul ar putea avea impresia ca aceasta afirmatie este benefica numai pentru parinte, prin faptul ca el merge devreme la culcare.


Este important de stiut ca, desi limbajul trupului ne ofera o cale suplimentara de comunicare, care uneori contrazice limbajul verbal, ar trebui interpretat cu mare atentie. In primul rand, limbajul corpului ar putea fi afectat de diverse deprinderi ale interlocutorului.
In afara de diferentele individuale, exista si diferente de ordin geografic, precum si intre diversele grupuri culturale. De exemplu, in Grecia, se da aprobator din cap pentru „nu” si se scutura din cap pentru „da”.
Creierul uman transmite corpului cum trebuie sa isi mentina pozitia. Limbajul trupului este inconstient si este menit sa asigure un echilibru intre sentimentele interne si aparenta exterioara.


Daca ne dezvoltam o sensibilitate crescuta la propriul limbaj al corpului, va creste si abilitatea de a citi limbajul altor persoane.
Acest lucru ne ajuta sa spunem daca persoana cu care conversam este fericita, trista, rezervata sau iritata. Sau daca persoana minte, daca este nerabdatoare sau plictisita. De asemenea, mai poti observa daca persoana te place, este sau nu de acord cu ceea ce spui, are un comportament agresiv, suspicios sau ingrijorat.

Atentia crescuta la limbajul corpului iti va permite sa observi sentimente ascunse, ideile preconcepute si intentiile sexuale; toate acestea prin intermediul vederii si a altor simturi pe care le folosim la perceperea lumii din jurul nostru.


Limbajul trupului consta in miscarile membrelor inferioare si superioare, pozitia corpului, modalitatea de a sta, expresia fetei, mersul, miscarile oculare si gesturi regulate de tipul miscarii de atingere a parului, atingerea nasului, etc.
Inclinarea capului semnaleaza o persoana pasnica. Aceasta atitudine se considera a fi o consecinta a obiceiului mamei ce isi inclina capul cand te compatimea ca si copil. Iti arata ca nu este suparata pe tine, dar dorea sa iti poarte de grija. De asemenea, mama isi batea usor palmele sau te mangaia usor pe cap, cand dorea sa te consoleze.

Continuam sa facem aceste miscari si dupa ce crestem mari si nu o mai avem pe mama langa noi sa mai faca aceste gesturi. Ne batem usor peste obraji, pe brate sau ne frecam usor mainile.
Este posibil sa iti tii bratele aproape de fata in momentul conversatiei, in general acesta este un semn de nesiguranta. Acelasi lucru se poate spune si despre miscarea de rasucire a mustatii sau a barbii cu degetele, sau de aranjare a parului, de exemplu aranjarea acestuia in spatele urechii.

Modul in care oamenii stau pe scaun nu este unul intamplator. Daca va tolaniti cu mainile si picioarele intinse, este semn ca sunteti relaxat si va simtiti confortabil. Daca stati pe marginea scaunului, cu membrele inferioare intinse in fata si cu labele picioarelor incrucisate, este semn de indiferenta.


De exemplu: intr-o tara in care regulile de comportament erau foarte stricte, un martor al unui proces statea in pozitia descrisa mai sus, cu cizmele imense intinse peste cei care mai erau in sala, purtand o haina mare si tinand bratele incrucisate. Judecatorul a spus: stai drept si da-ti haina jos, altfel te trimit la inchisoare.
Barbatul si-a redresat imediat pozitia corpului atunci cand a aflat ca ar putea fi inchis pentru asta.


O persoana care asteapta sa intre la dentist sau urmeaza sa sustina un interviu pentru o slujba ar putea sta pe marginea scaunului cu picioarele apropiate. Daca este femeie, probabil ca va isi va tine strans geanta sau esarfa. Tensiunea corporala se raspandeste la nivelul sistemului respirator, fortand respiratia si facandu-ne sa avem dificultati de respiratie. Cand esti intr-o asemenea pozitie, este usor sa-ti pierzi capul si pur si simplu sa o iei la fuga daca lucrurile iau o intorsatura mai rea.


La televizor este interesant de urmarit concurentii care participa la emisiuni de tipul „Vrei sa fii milionar”. Le poti detecta tensiunea normala in aceste conditii, din modul cum isi tin mainile pana ce incheieturile devin albe si de asemenea prin observarea respiratiei accelerate.
Nu credem ca putem invata oamenii sa-si controleze in totalitate limbajul corpului; isi vor pierde controlul intr-un anumit punct sau altul - cand devin prea nerabdatori sau prea suparati.


Daca luam ca si exemplu o discutie intre politicieni. Controlul este acolo, chiar si cand devin suparati, dar intotdeauna va exista un mic muschi al fetei care tremura sau o vena care pulseaza si devine rosie. Obrajii se inrosesc in cazul femeilor suparate sau jenate, in timp ce la barbati se inrosesc lobii urechilor in circumstante asemanatoare.

Cand incercam sa interpretam limbajul corpului, trebuie sa-l interpretam in relatie cu ceea ce s-a spus; altfel pot aparea neintelegeri. Trebuie sa se analizeze ca un intreg. Cateva elemente trebuie sa fie in concordanta daca vrem sa tragem niste concluzii ferme in legatura cu o persoana. Ea sau el fiind o persoana nesigura.


Pentru a ajunge la aceasta concluzie, trebuie sa fim atenti la expresia faciala, la pozitia gurii, miscarea oculara, la retractia si dilatarea pupilara. Cercetarile au aratat ca fata interlocutorului este cea mai de incredere sursa de informatii in legatura cu starea de spirit a unei persoane.
Transmiterea starii de fericire, de surpriza, de suparare sau de multumire se face prin intermediul experientelor vizuale, in timp ce experientele auditoriului comunica teama.

Pentru a constata starea de spirit a interlocutorului, trebuie sa observam musculatura faciala:
- cat de incordati sau relaxati sunt muschii
- cat de fine sunt liniile din jurul gurii
- cum ridurile din jurul ochilor ii fac sa straluceasca de fericire, cand acesta este sentimentul pe care fata vrea sa-l exprime.


Aceleasi caracteristici exprima suparare sau multumire, in timp ce caracteristici mai blande pot exprima bunatate si prietenie - dar retineti: numai daca sentimentele se extind si la nivelul ochilor. O fata care zambeste fara zambetul ochilor trimite semnale de falsitate si neincredere.

Sprancenele care se ridica si coboara rapid semnifica acceptarea contactului social. Daca iti ridici sprancenele si le mentii ridicate pentru o vreme, este semn de surpriza si uimire - poate chiar indignare.
Cand ridicarea sprancenelor este insotita de clipitul din ochi, persoana respectiva incearca sa flirteze. Acest lucru poate cauza probleme.


De exemplu, in Japonia este considerat foarte inadecvat, practic nepotrivit, sa se ridice sprancenele, sub nici o forma.
Lacrimile si rasul sunt forme de expresie pe care le consideram usor de interpretat. Cu toate acestea, lacrimile sunt folosite pentru exprimarea multor lucruri - mahnire, veselie si suparare. Rasul poate fi semn de veselie si prietenie, dar si de multumire si sarcasm. Uneori zambim si daca suntem speriati sau daca experientam ceva foarte infricosator.


Ocazional, persoanele care lucreaza cu oamenii, in serviciul de ajutor social sau sectorul sanitar pot reactiona prin ras daca afla de ceva foarte tragic - maltratare, violenta sau moarte. Acesta pare a fi un raspuns prin care isi protejeaza propria sanatate de groaza multor evenimente cu care se confrunta si care ii pot face sa planga sau sa clacheze.
A fi capabil sa citesti limbajul trupului este un lucru interesant, dar poate fi complicat, deci fiti foarte atenti! Greseli pot fi facute cu usurinta.