Ipohondria (anxietatea de sanatate) si pandemia – am sau nu COVID-19?

Persoanele cu ipohondrie pot constata ca anxietatea formata in legatura cu pandemia COVID-19 le afecteaza in mod serios sanatatea mintala.

Ipohondria, cunoscuta si sub numele de hipocondrie sau tulburare de anxietate legata de sanatate (conform nosologiei din ultima editie a Manualului de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mintale), se refera la frica irationala si obsesiva pe care o persoana o are cu privire la posibilitatea de a avea o anumita problema medicala.

Oamenii cu aceasta afectiune devin convinsi ca au boli specifice, chiar si atunci cand medicii ii asigura ca sunt sanatosi. Astfel, articolul de fata se bazeaza pe faptul ca ipohondria poate exista si cu privire la pandemia COVID-19 si ofera informatii despre gestionarea sa in timpul acestei perioade dificile.

Este complet normal ca o persoana sa experimenteze sentimente de stres si anxietate in timpul pandemiei. Cu toate acestea, daca aceste sentimente devin obsesionale si irationale, pot avea un impact sever asupra sanatatii mintale a unei persoane. Cateva dintre obsesiile frecvente corelate cu hipocondria si cu infectia SARS-CoV-2 sunt reprezentate de:
• Cercetarea constanta a simptomelor bolii;
• Teama si credinta ca tusea este un semn al cancerului pulmonar;
• Solicitarea mai multor vizite la medic, deseori in aceeasi zi sau din aceleasi motive;
• Evitarea unor anumite obiecte sau situatii, cum ar fi atingerea manerelor usilor, deoarece acestea ar putea fi contaminate cu noul tip de coronavirus;
• Evitarea mersului la medic de teama sa nu fie pus niciun diagnostic.

Persoanele cu ipohondrie pot observa ca obsesiile si anxietatile lor sunt mult mai frecvente in timpul pandemiei COVID-19 decat de obicei. Astfel, in aceasta perioada pot fi adoptate anumite masuri ce pot usura situatia. De exemplu, persoanele cu ipohondrie pot tine un jurnal in care vor nota modul in care se manifesta obsesiile. Timpul acestor persoane trebuie sa fie ocupat cu numeroase activitati, astfel incat sa nu mai aiba ganduri negative. Astfel, se poate merge la plimbare in timpul liber sau se poate apela la un hobby, precum gatitul, cititul, puzzle-urile.

Manifestarile ipohondriei pot fi ameliorate si prin introducerea in program a unor exercitii fizice regulate si a unor tehnici de relaxare (meditatie, yoga, tehnici mindfulness etc.). In plus, trebuie limitat timpul petrecut pentru a citi stirile legate de COVID-19 sau pentru a verifica retelele de socializare in legatura cu aceasta infectie. Informatiile trebuie primite doar din surse credibile, cum ar fi Organizatia Mondiala a Sanatatii sau Ministerul Sanatatii.

Persoanele cu afectiuni preexistente ale sanatatii mintale trebuie sa continue orice tratament pe care l-au primit de la medicii lor. De asemenea, aceste persoane trebuie sa constientizeze orice simptome noi sau orice simptome vechi agravate si sa le raporteze catre medicul curant.

In plus, trebuie cunoscute foarte bine simptomele produse de infectia cu noul tip de coronavirus si metodele prin care transmiterea ei poate fi limitata. Astfel, manifestarile principale ale infectiei cu virusul SARS-CoV-2 sunt reprezentate de: febra sau frisoane, tuse, dispnee, fatigabilitate, mialgii, cefalee, pierderea gustului si a mirosului, congestie nazala sau rinoree, greata si varsaturi, diaree. Prezenta simptomelor nu obliga neaparat si la prezenta bolii, dar medicul ar trebui informat, iar masurile de protectie ar trebui adoptate.

Exista mai multe moduri prin care o persoana poate sprijini pe cineva cu ipohondrie. In primul rand, persoanele cu ipohondrie sunt ajutate atunci cand sunt incurajate sa constientizeze afectiunea pe care o au si sa solicite tratament de la un profesionist medical. De asemenea, persoanele cu ipohondrie pot fi ajutate atunci cand se vorbeste cu ele despre gandurile si sentimentele avute. Aceste persoane nu trebuie judecate, dar obsesiile si anxietatile lor nu trebuie incurajate.

Indivizii cu ipohondrie trebuie sa fie invatati sa distinga bolile reale de care sufera de bolile inchipuite avute. In plus, trebuie descurajate vizitele neesentiale la medic.

Anxietatea trebuie combatuta, iar acest lucru poate fi facut prin realizarea unor activitati de distragere a atentiei, cum ar fi exercitiile fizice sau tinerea unui jurnal. Totusi, daca sunt prezente simptomele asociate COVID-19, medicul trebuie sa fie informat. In acest mod pot fi luate cele mai bune decizii pentru pacient, dar si pentru reducerea sanselor de raspandire a infectiei.

O persoana cu ipohondrie poate vorbi cu un medic cu un profesionist din domeniul medical atunci cand simte ca problemele de sanatate ii afecteaza calitatea vietii. Medicii pot oferi medicamente contra anxietatii, dar pot recomanda si anumite forme de psihoterapie. In ceea ce priveste infectia cu virusul SARS-CoV-2, persoanele cu ipohondrie nu prezinta un risc mai ridicat decat restul populatiei. Cu toate acestea, stresul si anxietatea pe care aceste persoanele le resimt pot face ca respectivele persoane sa creada ca au COVID-19, dar si sa le ridice riscul de a dezvolta alte boli, precum cele de inima.

Persoanele cu ipohondrie pot fi afectate de pandemia COVID-19 si pot considera ca sufera de aceasta boala. Totusi, nu trebuie uitat faptul ca aceasta noua infectie are un tablou clinic ce se poate asemana cu cel al altor boli. Daca o persoana nu este sigura de ce afectiune sufera ar trebui sa solicite sfatul medicului. Acesta poate pune un diagnostic si poate oferi cele mai bune planuri de tratament. De asemenea, medicii vor descoperi daca este vorba despre o problema autentica de sanatate sau nu.

Persoanele cu ipohondrie ar trebui sa gestioneze ingrijorarea cu privire la pandemia COVID-19 prin adoptarea unor sfaturi simple. Astfel, stirile senzationale cu privire la aceasta boala ar trebui sa fie evitate, mai ales de persoanele predispuse la a se panica la expunerea de stiri negative. Mass-media aduce in prim-plan frecvent stiri senzationale, dar nu neaparat adevarate, pentru a atrage audienta. Astfel, oamenii ar trebui sa fie mult mai selectivi cu privire la informatiile pe care le asimileaza, iar in acest caz ar trebui consultate doar sursele de incredere.

Pentru a reduce ingrijorarea cu privire la infectia cu noul tip de coronavirus, oamenii trebuie sa adopte anumite masuri de protectie, precum purtatul mastii si spalatul mainilor. Igiena mainilor este foarte importanta si poate limita foarte mult raspandirea virusurilor. In plus, pot fi utilizate cu succes si dezinfectantele pentru maini.

In cazul ipohondriei, mintea si corpul sunt elemente ce trebuie mentinute ocupate. Asadar, in aceasta perioada dificila trebuie adoptate atat exercitii fizice, cat si exercitii pentru minte. Antrenamentele fizice la domiciliu si puzzle-urile mentale sunt doar doua activitati ce pot ajuta la reducerea anxietatii si a stresului.

In final, persoanele cu anxietate legata de sanatate ar trebui sa renunte la a solicita sfaturi medicale atunci cand nu este necesar. Este obisnuit ca aceste persoane sa contacteze profesionistii medicali in exces, dar in aceasta perioada nu este recomandat ca acest lucru sa fie facut. Asadar, contactarea medicului ar trebui facuta, de preferat telefonic, doar in cazuri moderate sau grave, sau atunci cand exista suspiciunea infectarii cu noul tip de coronavirus.

Bibliografie:
Berge, L. I.,et al.(2016). Health anxiety and risk of ischaemic heart disease: A prospective cohort study linking the Hordaland Health Study (HUSK) with the Cardiovascular Diseases in Norway (CVDNOR) project.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5129078/
COVID-19 resource and information guide. (2020).
https://www.nami.org/covid-19-guide
Health anxiety. (2017).
https://www.nhs.uk/conditions/health-anxiety/
Hypochondria (health anxiety) — symptoms and treatment. (n.d.).
https://ocdla.com/hypochondriasis
Jines, A. (2016). 10 tips for helping a loved one cope with illness anxiety.
https://hoover.associates/archives/3761
NAMI national helpline warmline directory. (n.d.).
https://www.nami.org/NAMI/media/NAMI-Media/BlogImageArchive/2020/NAMI-National-HelpLine-WarmLine-Directory-3-11-20.pdf
Stress and coping. (2020).
https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/daily-life-coping/managing-stress-anxiety.html#parents
How to Deal with Health Anxiety During the COVID-19 Outbreak
https://www.healthline.com/health/how-to-deal-with-health-anxiety-during-a-pandemic