Impactul pandemiei COVID-19 asupra sanatatii mintale

Modul in care pandemia COVID-19 va afecta ratele de suicid pe termen lung este inca necunoscut, dar sunt foarte multi specialisti ce incearca sa prevada acest lucru si sa ia masuri pentru a atenua impactul negativ al pandemiei.

Este cunoscut faptul ca infectia cu noul tip de coronavirus a revendicat o multime de vieti pana acum, dar trebuie avut in vedere si riscul de suicid din cauza acesteia. Astfel, consecintele ce apar din cauza pandemiei, precum izolarea, somajul si incertitudinea viitorului, ar putea duce la un numar foarte mare de decese ale disperarii provocate sinucidere sau de abuzuri de alcool sau droguri.

Pandemia COVID-19 a venit la pachet cu o serie de factori noi de stres si a indepartat multe dintre resursele pe care oamenii le foloseau in mod obisnuit pentru a face fata stresului. De asemenea, milioane de oameni si-au pierdut locurile de munca, dar si afacerile si casele.

Izolarea la domiciliu a reprezentat in unele cazuri un pretext foarte bun pentru a petrece timp cu familia, dar nu trebuie uitate familiile disfunctionale si pentru care izolarea a implicat un nivel ridicat de stres. In aceste familii a crescut semnificativ riscul de violenta domestica asupra partenerului de viata, dar si asupra copiilor.

In plus, perturbarea rutinelor si potentialul de a contracta o boala necunoscuta si care poate pune viata in pericol sunt factori ce pot agrava problemele preexistente, precum o boala mintala sau consumul de substante daunatoare. In acelasi timp, distantarea fizica poate pune in pericol sanatatea mintala, chiar daca protejeaza sanatatea fizica.

Pandemia poate face ca vizitele la medic sa nu mai fie la fel de accesibile sau chiar poate face ca oamenii sa evite spitalele din teama de a nu se infecta. In plus, nu trebuie uitat faptul ca specialistii au relevat faptul ca in anumite zone ale globului vanzarile de arme se afla in plina crestere.

Rezultatul factorilor prezentati anterior ar putea fi o „furtuna perfecta” atunci cand vine vorba de riscul de sinucidere. Cu toate acestea, chiar daca exista ingrijorare cu privire la acest aspect, impactul exact al COVID-19 asupra riscului de suicid nu este cunoscut inca.

Specialistii din domeniul sanatatii mintale doresc sa se asigure ca omenirea va depasi aceasta pandemie fara a apela la sinucidere, astfel incat se incearca implementarea unor sisteme de tip screening si adoptarea unor planuri adecvate de sanatate mintala. Astfel, se considera ca sinuciderea poate fi prevenita, astfel incat trebuie luate toate masurile posibile pentru a face acest lucru.

Mass-media a raportat despre mai multe acte suicidale ca au fost provocate de stresul psihic pe care il exercita COVID-19 asupra persoanelor. Printre aceste cazuri se numara si cel al unui ministru al finantelor din Germania despre care se spune ca a fost ingrjorat din cauza impactului economic al virusului, dar si cel al unui medic din Manhattan ce s-a aflat in prima linie destinata tratarii pacientilor cu COVID-19. Totusi, aceste date nu sunt suficiente, iar specialistii aproximeaza ca impactul efectiv al COVID-19 asupra ratei de suicid va fi cunoscut abia peste aproximativ doi ani.

Chiar daca pandemia de COVID-19 implica un nivel ridicat de stres, trebuie stiut ca nu va face ca o persoana sa se sinucida din senin. Astfel, se poate vorbi despre o combinatie de factori biologici, psihologici si de mediu, dar si de alti factori, ce vor face ca oamenii sa fie mai vulnerabili la sinucidere. De asemenea, specialistii se raporteaza si la criza economica mondiala din perioada 2007-2008 in care rata somajului a crescut extraordinar de mult.

Cu toate acestea, rata sinuciderilor nu a suferit modificari majore si s-a ajuns la concluzia ca oamenii sunt mai rezistenti din acest punct de vedere decat pare. In cazul crizei economice, mass-media si specialistii din domeniul sanatatii mintale au facut o treaba buna, subliniind faptul ca stresul este o reactie normala in situatii de criza si ca obiceiurile sanatoase, conexiunile sociale si tehnicile de relaxare pot ajuta la usurarea acestuia.

In ceea ce priveste pandemia COVID-19, unele persoane pot experimenta sentimente de solidaritate ce le protejeaza de gandurile de sinucidere. Cu alte cuvinte, in perioade de stres major, oamenii pot gasi puncte forte in ei insisi pe care nici nu stiau ca le au. In plus, perioada actuala poate fi privita si dintr-o perspectiva pozitiva, spre exemplu atunci cand parintii au mai mult timp pentru a-si petrece cu copiii.

Impactul pe care COVID-19 il are asupra sanatatii psihice poate fi gestionat prin anumite tehnici usoare. Acestea sunt eficiente si in ceea ce priveste reducerea riscului de suicid.

Cateva dintre cele mai importante astfel de tehnici vor fi prezentate in continuare:

1. Limitarea expunerii la stiri despre pandemie – asimilarea continua de informatii cu privire la situatia COVID-19 poate reprezenta un factor negativ pentru sanatatea psihica. In plus, multe surse de informatii nu prezinta informatii reale sau actualizate si pot produce panica. Astfel, se recomanda informarea doar din surse sigure, precum Ministerul Sanatatii sau OMS, iar acest lucru trebuie facut pentru cateva minute de maxim doua sau trei ori pe zi;

2. Cunoasterea semnelor de avertizare cu privire la sinucidere – persoanele ce vorbesc frecvent despre moarte sau care cauta o modalitate eficienta de a muri sunt predispuse la un risc crescut de suicid. Acelasi lucru este valabil si in cazul persoanelor ce isi exprima sentimentele de lipsa de speranta, neputinta sau vina. De asemenea, persoanele care considera ca sunt o povara si ca nu au un motiv sa traiasca trebuie sa primeasca ajutor specializat;

3. Formarea unei rutine zilnice – lipsa de activitate din aceasta perioada poate deveni stresanta si poate face ca oamenii sa se simta inutili. Astfel, trebuie gasite activitati care sa ocupe timpul, iar cele mai bune sunt cele care sunt facute cu placere. Astfel, se recomanda activitati casnice si profesionale, dar si activitati placute, precum diferite hobby-uri;

4. Cresterea nivelului de activitate fizica – este cunoscut faptul ca activitatea fizica imbunatateste starea de sanatate mintala, increderea in propria persoana si starea de bine. Astfel, se recomanda ca cel putin de cateva ori pe saptamana sa fie realizate cate cel putin 30 de minute de exercitii fizice moderate;

5. Adoptarea unui stil alimentar sanatos – alimentatia unei persoane este in stransa legatura cu starea psihica a acestia. Din acest motiv nu se recomanda consumul alimentelor procesate, ci a celor sanatoase si naturale, precum legumele, fructele sau cerealele integrale. De asemenea, trebuie evitate comportamentele nocive, precum fumatul, consumul de alcool sau utilizarea drogurilor. Acestea din urma pot creste semnificativ riscul de suicid;

6. Adoptarea unui program de somn corespunzator – anxietatea provocata de pandemia COVID-19 poate duce la insomnii si ganduri suicidale. Astfel, se recomanda ca oamenii sa apeleze la tehnici de relaxare ce pot imbunatati somnul, astfel incat sa fie asigurat necesarul de aproximativ 8 ore de somn pe noapte;

7. Apelarea la specialisti din domeniul sanatatii mintale – consultarea cu un psiholog sau psihiatru poate fi de ajutor in aceasta perioada, mai ales daca sunt observate schimbari comportamentale sau de gandire. Acestia pot oferi cele mai bune sfaturi si optiuni de tratament, astfel incat starea de sanatate psihica sa fie mentinuta la un nivel optim.

Bibliografie:
https://www.apa.org/monitor/2020/06/covid-suicide
https://www.nytimes.com/2020/05/19/health/pandemic-coronavirus-suicide-health.html
https://www.cbsnews.com/news/coronavirus-deaths-suicides-drugs-alcohol-pandemic-75000/
https://save.org/wp-content/uploads/2020/04/COVID-19-Tips-Final.pdf