Efectele singuratatii asupra sanatatii

Sentimentul de singuratate este o emotie umana universala care este foarte complexa si care este resimtita in mod unic de fiecare individ in parte.

Deoarece nu are cauze comune, prevenirea si tratamentul acestei stari de spirit potential daunatoare pot varia dramatic de la persoana la persoana. De exemplu, un copil singuratic care se straduieste sa isi faca prieteni la scoala va avea nevoi diferite de un adult singuratic varstnic al carui partener de viata a decedat recent.

Acest articol are ca scop prezentarea notiunii de singuratate, precum si diferitele cauze care stau la baza ei, consecintele pe care le poate avea asupra sanatatii, manifestarile asociate si tratamentele potentiale care pot fi de ajutor.

Definitiile comune si clasice ale singuratatii o descriu ca fiind starea de a fi singur, lipsit de relationare cu cei din jur. Totusi, singuratatea este o stare de spirit care ii poate face pe oameni sa se simta goi, singuri, izolati si nedoriti. Oamenii care se simt singuri tanjesc adesea dupa contactul uman, dar starea lor de spirit face mai dificila formarea de legaturi cu alte persoane.

Cercetatorii sugereaza ca singuratatea este asociata cu izolarea sociala, abilitatile sociale slabe, introversia si depresia. Singuratatea, potrivit multor experti, nu inseamna neaparat lipsa fizica a unor persoane in jur. In schimb, aceasta se refera la modul in care este afectata starea de spirit a unei persoane, producand sentimente de singuratate si izolare.

Spre exemplu, un student care abia a intrat la facultate s-ar putea simti singur in ciuda faptului ca este inconjurat de colegi de curs sau de camera. De asemenea, un soldat care isi incepe cariera militara s-ar putea simti singur dupa ce este detasat intr-o tara straina, in ciuda faptului ca este inconjurat in mod constant de alti colegi militari.

Tinand cont de aceste aspecte poate fi observat faptul ca oamenii pot fi efectiv singuri si sa nu simta singuratate sau pot avea contact permanent cu alte persoane si totusi sa experimenteze sentimente de izolare si singuratate.

Desi cercetarile au aratat clar ca singuratatea si izolarea sunt rele atat pentru sanatatea mintala, cat si pentru cea fizica, trebuie inteles faptul ca singuratatea nu este acelasi lucru cu solitudinea. De fapt, solitudinea are chiar o serie de beneficii importante pentru sanatatea mintala, permitandu-le oamenilor sa se concentreze si sa isi reincarce mai bine puterile.

Singuratatea este marcata de sentimente de izolare in ciuda dorintei de a avea conexiuni sociale. Ea este adesea perceputa ca o separare involuntara, respingere sau abandon din partea altor persoane. Solitudinea, pe de alta parte, este voluntara. Persoanele carora le place sa petreaca timp singure continua sa mentina relatii sociale pozitive la care se pot intoarce atunci cand simt nevoia de legaturi cu ceilalti. In cazul solitudinii, oamenii petrec timp cu alte persoane, dar aceste interactiuni alterneaza echilibrat cu perioade de timp de singuratate.

Printre factorii care contribuie la instalarea singuratatii se numara variabilele situationale, cum ar fi izolarea fizica, mutarea intr-o locatie noua, schimbarea locului de munca sau divortul. Decesul unei persoane importante poate duce, de asemenea la sentimente de singuratate pentru persoanele apropiate.

Singuratatea poate fi chiar o manifestare a unei afectiuni psihologice, cum ar fi depresia. Aceasta din urma ii determina adesea pe oameni sa se retraga din punct de vedere social, ceea ce poate duce la izolare. Studiile de specialitate subliniaza ca singuratatea poate fi un factor care contribuie la dezvoltarea simptomelor de depresie.

Singuratatea poate fi atribuita si unor factori interni, cum ar fi stima de sine scazuta. Persoanele care nu au incredere in ele considera adesea ca nu sunt demne de atentia sau consideratia altor persoane, ceea ce poate duce la izolare si la singuratate cronica.

Factorii de personalitate pot juca si ei un rol important. De exemplu, persoanele introvertite ar putea fi mai putin predispuse sa realizeze si sa caute legaturi sociale, ceea ce poate contribui la sentimente de izolare si singuratate.

Singuratatea poate asocia o gama larga de efecte negative atat asupra sanatatii fizice, cat si asupra sanatatii mintale a unei persoane. De exemplu, persoanele singure pot adopta un comportament antisocial, pot abuza de alcool si droguri, pot intampina tulburari de memorie si invatare si pot observa dificultati in luarea deciziilor.

In singuratate, functionalitatea creierului are de suferit, nivelul de stres poate creste si pot surveni depresia si gandurile suicidare. Se pot instala boli cardiovasculare si accidente vasculare cerebrale, iar acolo unde exista se va observa o progresie a bolii Alzheimer.

Acestea nu sunt singurele domenii in care singuratate isi pune amprenta. De exemplu, adultii singuri fac mai putina miscare decat cei care nu prezinta aceste sentimente. Dieta persoanelor ce resimt singuratatea este mai bogata in grasimi, somnul este mai putin eficient, iar nivelul de oboseala creste.

Singuratatea perturba reglarea proceselor celulare in profunzimea organismului si predispune oamenii la imbatranire prematura. De asemenea, singuratatea poate fi un factor declansator al inflamatiei cronice si chiar poate creste riscul de deces prematur.

Cercetarile de specialitate indica faptul ca persoanele care se simt mai putin singure au mai multe sanse de a fi casatorite, de a avea venituri mai mari si de a avea un nivel de educatie mai ridicat. Nivelurile ridicate de singuratate sunt asociate cu afectiuni diverse de sanatate si cu relatii sociale reduse si de calitate scazuta.

Statisticile sugereaza ca singuratatea este din ce in ce mai raspandita, in special in randul generatiilor tinere. Potrivit unui sondaj din 20129, 25% dintre adultii cu varste cuprinse intre 18 si 27 de ani au declarat ca nu au prieteni apropiati, in timp ce 22% au declarat ca nu au deloc prieteni.

Cresterea timpului petrecut folosind internetul si, in mod ironic, a retelelor sociale, sunt partial de vina. Expertii considera ca nu cantitatea de interactiune sociala combate singuratatea, ci calitatea acesteia. Asadar, a avea cateva persoane apropiate este suficient pentru a alunga singuratatea si pentru a reduce consecintele negative asupra sanatatii ce se pot asocia acestei stari de spirit. In plus, experienta contactului real fata in fata cu prietenii ajuta la amplificarea sentimentelor de bunastare ale oamenilor.

Un studiu sugereaza ca singuratatea poate fi contagioasa. Cercetarile au sugerat ca persoanele care nu experimenteaza starea de singuratate si care petrec timp cu persoane singure sunt mai predispuse sa dezvolte, la randul lor, sentimente de singuratate.

Singuratatea este o situatie ce poate fi depasita si este nevoie de un efort constient pentru a face o schimbare in legatura cu aceasta. Pe termen lung, a face o schimbare pozitiva poate face ca o persoana sa fie mai fericita si mai sanatoasa si sa aiba un impact pozitiv asupra persoanelor din jur.

Antrenarea in diferite activitati care creeaza placere si cultivarea de noi prietenii si interactiuni sociale reprezinta primele etape in gestionarea singuratatii. Gandirea pozitiva este foarte importanta. Persoanele singure se asteapta adesea la respingere, asa ca trebuie incercata concentrarea pe ganduri si atitudini pozitive cu privire la relatii sociale.

Persoanele care se lupta cu singuratatea trebuie sa accepte ca este nevoie de o schimbare si ca pentru a face acest lucru trebuie adoptate anumite masuri. Trebuie dezvoltate relatii de calitate, iar acestea pot fi realizate cu persoane care impartasesc atitudini, interese si valori similare.

Efectele singuratatii asupra vietii trebuie detectate si intelese, iar ulterior trebuie depus un efort suplimentar pentru combaterea lor. In final, discutiile cu o persoana apropiata si de incredere pot fi de ajutor. Poate fi avuta in vedere si colaborarea cu un terapeut, deoarece este o optiune excelenta si care are mari sanse de succes.

Bibliografie:

Shovestul B, Han J, Germine L, Dodell-Feder D. Risk factors for loneliness: The high relative importance of age versus other factors. PLoS One. 2020;15(2):e0229087. doi:10.1371/journal.pone.0229087
van der Horst M, Coffé H. How friendship network characteristics influence subjective well-being. Soc Indic Res. 2012;107(3):509-529. doi:10.1007/s11205-011-9861-2
Miller G. Social neuroscience. Why loneliness is hazardous to your health. Science. 2011;331(6014):138-40. doi:10.1126/science.331.6014.138