Depresia zambitoare, o afectiune greu de depistat

Depresia zambitoare este notiunea pe care medicii o folosesc pentru a descrie situatia in care o persoana isi ascunde depresia in spatele zambetelor. O persoana cu depresie zambitoare pare fericita in exterior, cand, in realitate, se lupta cu sentimente interioare de tristete extrema si disperare.

Deoarece isi pot ascunde foarte bine sentimentele interioare, persoanele cu depresie zambitoare deseori nu reusesc sa primeasca tratamentul de care au neaparata nevoie. Persoanele care traiesc cu acest tip de depresie netratata pot avea un risc mai mare de autovatamare, dar si de sinucidere.

Desi poate fi dificil de identificat si diagnosticat, depresia zambitoare poate fi tratata cu succes cu medicamente si terapii comportamentale. In continuarea articolului sunt prezentate mai multe informatii dspre aceasta, incluzand modul prin care poate fi gestionata.

Depresia zambitoare nu reprezinta un diagnostic medical oficial. In schimb, este un termen pe care specialistii din domeniul sanatatii mintale il folosesc in cazul persoanelor care au o tulburare depresiva si isi ascund simptomele de ceilalti prin intermediul zambetelor.

Persoanele cu depresie zambitoare isi pot continua majoritatea activitatilor de zi cu zi, dar se lupta in interior cu o tulburare grava a dispozitiei. Depresia nu este acelasi lucru cu tristetea sau cu sentimentele ocazionale de tristete. In cazul tristetii normale, exista de obicei si un motiv in spate, iar durata de timp in care aceasta persista este scurta.

In cazul depresiei, deseori tristetea nu dispare pentru perioade lungi de timp, ceea ce face ca persoana in cauza sa simta ca nu exista nicio posibilitate de usurare si diminuare a sentimentelor sale de disperare si tristete. Depresia este o stare care consuma toate resursele in mod continuu si care are un impact semnificativ asupra capacitatii de functionare a unei persoane.

Depresia este o tulburare frecventa a dispozitiei. Organizatia Mondiala a Sanatatii estimeaza ca la nivel mondial exista peste 264 de milioane de persoane de toate varstele cu depresie. Oamenii pot incerca sa isi ascunda depresia in spatele unui zambet din diferite motive. Acestea pot fi reprezentate de: ingrjorare cu privire la ce vor crede ceilalti, dorinta de a nu-i impovara pe ceilalti, teama de pierdere a locului de munca, senzatia ca depresia va trece de la sine daca se impune o stare de fericire, lipsa educatiei cu privire la modalitatile de ajutor etc.

Desi exista mai multe forme de depresie, ascunderea depresiei in spatele unui zambet poate sa apara in cazul mai multor tulburari de dispozitie, cum ar fi tulburarea depresiva majora, tulburarea bipolara, tulburarea depresiva indusa de medicamente sau de o afectiune medicala etc.

Tulburarea depresiva majora implica un sentiment persistent de tristete, o pierdere a interesului pentru lucruri care in mod normal aduc placere, impreuna cu alte simptome specifice de depresie. Simptomele trebuie sa fie prezente zilnic timp de cel putin doua saptamani.

Tulburarea bipolara poate asocia depresia zambitoare. Acest tip de depresie consta atat in episoade maniacale, cat si depresive, cu perioade de dispozitie normala intre ele. Atunci cand apare depresia zambitoare, episoadele depresive sunt mascate si mult mai greu de recunoscut.

Depresia zambitoare poate sa apara si in cazul tulburarii depresive indusa de substante sau medicamente. Aceasta tulburare a dispozitiei vine la pachet cu simptome care debuteaza la scurt timp dupa cineva ia sau inceteaza sa ia o substanta recreativa sau un medicament. Alcoolul, opioidele, marijuana, cocaina si amfetaminele prezinta un risc crescut. Un risc ridicat este prezent si in cazul pilulelor contraceptive orale si a beta-blocantelor.

Depresia poate surveni si impreuna cu alte afectiuni medicale subiacente, cum ar fi cancerul, diabetul si boala Parkinson. Aceste persoane doresc sa nu ii impovareze pe ceilalti cu greutatile lor sau incearca sa treaca peste aceste greutati, asa ca adopta o falsa atitudine pozitiva ce va masca depresia.

In ciuda zambetului lor exterior si a starii aparente de fericire, persoanele cu depresie zambitoare se confrunta cu simptome tipice ale depresiei. Manifestarile tind sa se dezvolte treptat, pe parcursul a zile sau saptamani si pot varia foarte mult de la o persoana la alta. Totusi, dispozitia depresiva, anxietatea si ingrijorarea reprezinta cele mai frecvente simptome.

Persoanele cu depresie se pot simti obosite, lipsite de energie, epuizate si pot dezvolta crize de iritabilitate sau schimbari de dispozitie. De asemenea, pot asocia sentimente de inutilitate, vinovatie sau lipsa de speranta. Activitatile anterior placute nu mai prezinta interes, iar interactiunile si evenimentele sociale vor fi evitate.

Depresia este o afectiune care poate provoca tulburari alimentare si de somn. Deciziile pot fi dificil de luat si apar dificultatile de concentrare. In plus, apar ruminatii obsesive sau ganduri intruzive. Pot surveni chiar si ganduri recurente cu privire la autovatamare sau suicid. In general, cei care sufera de forme clasice de depresie pot prezenta ganduri suicidare, dar nu au si energia necesara pentru a le pune in aplicare. Totusi, un risc major exista si nu trebuie trecut cu vederea.

Persoanele cu depresie zambitoare sunt capabile de a merge la serviciu si de a parea ca isi pastreaza cumpatul. Cu toate acestea, pot fi macinate de ganduri negre si pot planui sa puna capat vietii prin sinucidere. Astfel, depresia zambitoare este o urgenta, deoarece in spatele unei masti se poate ascunde o afectiune cu adevarat grava si potential letala.

Medicii trateaza pacientii cu depresie zambitoare in mod similar cu cei care prezinta orice alta tulburare depresiva. In schimb, tratamentul variaza in functie de severitatea simptomelor si implica adesea o combinatie terapeutica.

Tratamentul medicamentos este foarte important, dar poate dura cateva saptamani pana cand medicatia incepe sa isi faca efectul. O persoana cu depresie ar trebui sa fie urmarita indeaproape de medicul psihiatru pe durata tratamentului, astfel incat sa se observe daca apar modificari in ceea ce priveste evolutia bolii.

Psihoterapie poate ajuta o persoana sa isi inteleaga gandurile si sentimentele, dar si sa invete abilitati sanatoase de a face fata situatiei. Exista diferite tipuri de psihoterapie, inclusiv cognitiva, psihodinamica, de grup, interpersonala si de familie. Discutia cu un psihoterapeut este foarte importanta si va duce la alegerea terapiei ideale pentru fiecare pacient in parte.

Expunerea cronica la stres sau incapacitatea de a gestiona stresul poate contribui la aparitia depresiei. Invatarea si practicarea unor tehnici de gestionare a stresului, dar si adoptarea unor masuri legate de imbunatatirea stilului de viata sunt elemente ce pot ajuta o persoana sa gestioneze manifestarile depresiei.

Exercitiile fizice pot ajuta la prevenirea depresiei, dar si la tratarea simptomelor produse de aceasta. Persoanele cu depresie nu vor avea energia necesara unor antrenamente intense, dar se recomanda cel putin plimbari scurte. Acestea vor fi de ajutor, iar ulterior va creste si capacitatea persoanei respective de a avea o activitate fizica mai ampla. De asemenea, se recomanda adoptarea unui regim alimentar sanatos, bogat in alimente nutritive.

Terapia electroconvulsiva este o procedura sigura si controlata pentru tratarea anumitor tipuri de tulburari depresive care nu au raspuns la alte tratamente. Astfel, discutia cu medicul este foarte importanta, cu ajutorul acestuia putand fi adoptate cele mai bune si eficiente optiuni de tratament.

Bibliografie:
https://www.nami.org/Blogs/NAMI-Blog/September-2016/What-You-Need-to-Know-About-Smiling-Depression%E2%80%9D
https://www.who.int/en/news-room/fact-sheets/detail/depression
https://www.health.harvard.edu/a_to_z/major-depression-a-to-z
https://www.aafp.org/afp/2018/1015/p508.html
https://www.nimh.nih.gov/health/topics/psychotherapies/index.shtml
https://jamanetwork.com/journals/jama/article-abstract/2684607