Cum influenteaza mancarea procesata functia cognitiva

Alimentele procesate sunt ceva obisnuit in viata de zi cu zi a oamenilor. Spre exemplu, se estimeaza ca 73% din produsele alimentare din Statele Unite ale Americii sunt ultraprocesate. Aproape toate alimentele sunt procesate pentru conservare, dar alimentele ultraprocesate gata de consum sunt adesea sarace din punct de vedere nutritional si pot duce la un consum excesiv.

In plus, cercetarile de specialitate au asociat consumul de alimente ultraprocesate cu o serie de rezultate negative pentru sanatate. Mai amanuntit, un nou studiu arata ca persoanele care consuma frecvent alimente procesate major prezinta un risc mai mare de declin cognitiv. Consumul acestor alimente a fost asociat, de asemenea, cu un risc mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare, sindrom metabolic si obezitate, printre diverse alte efecte negative pentru sanatate.

O statistica ingrijoratoare arata faptul ca, in perioada 2001-2018, procentul de calorii obtinut din alimente ultraprocesate a crescut de la 53,5% la 57%. Datele arata si faptul ca nivelul de alimente integrale consumat in acea perioada studiata a scazut simtitor. Ca atare, un numar tot mai ridicat de cercetari arata ca a consuma prea multe alimente ultraprocesate este periculos pentru sanatatea umana. Un nou studiu arata prin mai multe dovezi ca alimentele puternic procesate au un efect negativ asupra functiei cognitive, mai concret performate cognitive mai slabe, declin cognitiv si dementa.

Nu toate alimentele procesate realizate in acelasi mod. Unele produse sunt procesate pentru a-si pastra aroma, textura si prospetimea. Alimentele ultraprocesate sunt de obicei gata de consum si contin o valoare nutritiva foarte mica sau chiar absenta. Exista un sistem, numit NOVA, ce clasifica alimentele in functie de cat de procesate au fost pentru conservare, extragere, modificare sau chiar realizate.

Astfel, sistemul descrie patru grupe:
• Alimente minim procesate – alimente neprocesate sau minim procesate, precum semintele, fructele, ouale si laptele;
• Ingrediente culinare procesate – alimentele din aceasta categorie includ sarea, zaharul, mierea si uleiurile. Concret, alimentele din aceasta grupa sunt prelucrate prin presare, macinare etc.;
• Alimente procesate – produsele alimentare de acest tip sunt realizare prin simpla adaugare de zahar, ulei sau sare, dar procesele pot include si fermentarea sau gatitul. De la paine la branza si pana la conserve, toate sunt alimente procesate;
• Produse alimentare si bauturi ultraprocesate – acestea sunt realizate industrial cu ingrediente precum stabilizatori si conservanti. Exemplele includ ciocolata, bomboanele, inghetata, produsele de patiserie, prajiturile, mezelurile, mancarea de tip fast-food, bauturile carbogazoase etc.

Tinand cont de aceasta clasificare se poate deduce faptul ca cele mai periculoase alimente sunt cele puternic procesate sau ultraprocesate.

Declinul cognitiv este adesea primul semn vizibil al dementei, termen general care descrie afectarea memoriei, gandirii si a capacitatii de a lua decizii. Consecintele pot avea un impact sever asupra vietii si activitatilor de zi cu zi. In studii anterioare consumul de alimente ultraprocesate a fost corelat cu o reducere a fluentei verbale la adultii in varsta si a fost asociat cu inrautatirea cognitiei la persoanele in varsta si care au asociat diabet zaharat de tip 2.

Cercetari recente ofera mai multe dovezi care coreleaza consumul de alimente puternic procesate cu un risc crescut de declin cognitiv. Un studiu prospectiv multicentric a inclus trei perioade de timp diferite intre 2008 si 2017 si un numar total de 10775 de participanti cu varste cuprinse intre 35 si 74 de ani. 5880 dintre participanti au fost de sex feminin, iar 53,1% au fost de culoare alba. La inceputul studiului participantii au completat un chestionar de frecventa alimentara, iar pe parcurs, la intervale de timp stabilite, acestia au completat teste de cognitie care au analizat memoria, recunoasterea si fluenta cuvintelor.

Datele au aratat ca, dupa o medie de 8 ani mai tarziu, persoanele cu cel mai mare consum de alimente ultraprocesate au avut o rata de declin cognitiv cu 28% mai rapida si o rata de declin a functiei executive cu 25% mai accelerata in comparatie cu persoanele care aveau cel mai mic consum al acestor produse.

Totusi, nu este cunoscut daca aportul de alimente puternic procesate asociaza un declin accelerat la persoanele care au deja declin cognitiv. Chiar si asa, aceste constatari sustin rolul alegerilor alimentare sanatoase in intarzierea declinului la persoanele sanatoase din punct de vedere cognitiv.

Studii de amploare au aratat ca o dieta sanatoasa si echilibrata este asociata cu un volum mai mare al creierului. Cercetarile au aratat, de asemenea, ca o combinatie dintre dieta mediteraneana si dieta DASH (Dietary Approaches to Stop Hipertension) a avut succes in ceea ce priveste incetinirea declinului cognitiv. Aceasta dieta compusa poarta denumirea de dieta MIND, iar specialistii sunt de acord ca aceasta ofera o nutritie adecvata ce poate ajuta la protejarea sanatatii cognitive.

Dieta MIND include alimente, cum ar fi cerealele integrale, legumele, nucile, fasolea, fructele de padure, carnea de pasare, pestele si uleiul de masline.

Specialistii subliniaza faptul ca alegerile alimentare sunt un mod puternic de a ajuta la mentinerea unei functii sanatoase a creierului. Astfel, trebuie facute alegeri alimentare cat mai sanatoase, in limitele posibilitatilor fiecarei persoane. In acest mod sanatatea generala este mentinuta pe masura ce se inainteaza in varsta. In plus, varsta mijlocie este o perioada importanta a vietii pentru a adopta masuri preventive prin modificari ale stilului de viata, deoarece acestea vor influenta anii ce vor urma.

Este putin probabil ca o portie ocazionala de alimente puternic procesate sa dauneze, dar alimentele de acest tip ar trebui limitate pe cat posibil. Specialistii recomanda ca oamenii sa se concentreze pe alimente si bauturi bogate in nutrienti si sa le limiteze pe cele cu niveluri crescute de zahar adaugat, grasimi saturate si sodiu. De asemenea, se recomanda ca mesele luate sa se incadreze in limitele calorice.

Medicii din intreaga lume incurajeaza de mult timp pacientii sa evite alimentele puternic procesate si sa adopte un stil de viata sanatos din toate punctele de vedere, nu doar alimentar. Recomandarile alimentare de acest tip ajuta la diminuarea riscului de declin cognitiv, dar si la scaderea sanselor de a dezvolta boli cardiovasculare, sindrom metabolic si obezitate.

Medicii spun ca aproximativ 40% din toate cazurile de dementa ar putea fi, teoretic, prevenite sau intarziate in mod semnificativ daca ar fi eliminat riscul de comorbiditati pentru care factorii alimentari si stilul de viata joaca un rol cheie. Hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, obezitatea si afectiunile metabolice sunt doar cateva exemple.

Se recomanda ca oamenii sa se concentreze pe alimente integrale si bogate in nutrienti si sa incerce sa gateasca mai mult acasa pentru a reduce consumul de alimente ultraprocesate. Verificarea listei de ingrediente poate ajuta la identificarea produselor periculoase, acestea fiind cele care contin substante care nu sunt folosite niciodata sau rareori in bucatarie, cum ar fi proteinele hidrolizate, uleiurile hidrogenate sau siropul de porumb cu continut ridicat de fructoza. Trebuie evitate si produsele ce contin arome, coloranti, indulcitori sau amelioratori, iar ca regula generala se recomanda pastrarea preferintelor alimentare pentru mancare cat mai naturala, integrala si care a trecut printr-o prelucrare cat mai mica.

Bibliografie:
https://www.medicalnewstoday.com/articles/dementia-risk-ultra-processed-foods-may-accelerate-cognitive-decline
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34647997/