Ce nu stiai despre efectele stresului

Comparativ cu barbatii, femeile sunt mai predispuse la afectiuni produse de stres. Problemele cu memoria, fluctuatiile de tensiune si disfunctiile sexuale pot fi urmare a tensiunii resimtite zilnic.

Stresul reprezinta totalitatea schimbarilor care survin in rutina ta si care necesita un efort suplimentar din partea organismului tau pentru a le depasi.

Ca fenomen, acesta poate fi pozitiv, atunci cand provocarile la care trebuie sa raspundem ne produc placere sau negativ, atunci cand survin evenimente pe care nu ni le dorim.

Specialistii sunt totusi de parere ca, indiferent de natura lui, pozitiv sau negativ, stresul produce schimbari chimice la nivelul creierului, afectandu-ne sanatatea.

Femeile sunt predispuse la afectiunile generate de stres deoarece, pe langa solicitarea pe care o presupune munca, organismul acestora resimte si schimbarile lunare, precum cele provocate de ciclul menstrual, dar si de evenimente precum sarcina, nasterea si alaptarea.

Fiindca toate acestea sunt insotite de fluctuatii hormonale, care la randul lor tulbura organismul, per total, stresul resimtit de femei de-a lungul vietii este mai mare.

Favorizeaza racelile

In perioadele de stres intens, provocate fie de epuizarea fizica fie de cea emotionala, organismul devine vulnerabil fiindca nu isi mai consuma resursele pentru a se proteja de microbi, ci isi foloseste energia doar pentru a se mentine in stare de functionare.

Prin urmare, infectiile si inflamatiile sunt frecvente atunci cand traversam astfel de perioade. Mai mult, stresul poate fi factorul ce determina probleme ale pielii ca eczemele sau schimbarea tipului de piele de la normala la grasa sau, din contra, o transforma in piele uscata, favorizand aparitia acneei si a altor inflamatii. Stresul poate creste, de asemenea, timpul necesar pentru recuperarea dupa o boala.

Produce lipsa menstruatiei

Amenoreea (lipsa menstruatiei) poate fi urmarea stresului resimtit de femei, la fel si menstruatiile dureroase sau cele care constau in sangerari abundente.

Deoarece determina dezechilibre hormonale, stresul agraveaza fibroza uterina (tumori la nivelul uterului) si endometrioza (prezenta de tesut endometrial functional in afara cavitatii uterine). In plus, atat femeile cat si barbatii au probleme de fertilitate cauzate de stres. Mai mult, stresul este asociat si cu disfunctiile sexuale, in cazul ambelor sexe.

Un nivel ridicat al hormonului de stres, cortizol, determina rezultate slabe la testele de memorie, arata mai multe studii internationale. Potrivit acestora, trei ani de expunere la stres produc deteriorarea memoriei. Vestea buna este ca efectul poate fi reversibil daca ne stimulam creierul prin exercitii de memorare si daca eliminam stresul.

Fluctuatiile de tensiune, palpitatiile si problemele grave ca atacul de cord sau cel cerebral pot surveni pe fond de stres. Dar si afectiuni precum ulcerul, colitele, crampele abdominale, sindromul colonului iritabil si migrenele se pot instala pe fond de stres. In plus, tulburari emotionale ca anxietatea si depresia, precum si problemele cu somnul sunt, in majoritatea cazurilor, produse de stres.

Stresul poate fi factorul cauzal al unei afectiuni temporare ce poarta denumirea de fluviu telogen. Aceasta se caracterizeaza prin oprirea cresterii foliculilor de par, lucru ce va avea ca efect pierderea mult mai usoara a firelor de par, mai ales in timpul spalarii sau perierii. De obicei, parul va incepe sa creasca din nou odata cu incheierea perioadei stresante.

Stresul cronic poate determina, de asemenea, pierderea pigmentului de la nivelul firelor de par, rezultant albirea lor prematura.

Oamenii de stiinta au descoperit recent un potential mecanism care ar putea explica de ce stresul induce un asemenea efect. Astfel, se considera ca sistemul nervos simpatic, care este responsabil pentru raspunsul de tip „lupta sau fugi”, poate afecta celulele stem responsabile de pigmentul parului. Nervii simpatici care se extind in foliculii de par elibereaza hormoni de stres si determina celulele stem legate de colorarea parului sa paraseasca foliculii respectivi. Fara aceste celule nu se pot dezvolta celule pigmentare noi, asa ca parul va albi.

Este bine cunoscut faptul ca stresul poate provoca tensiune fizica, ceea ce poate duce la dureri de cap, dureri de gat si dureri de spate. Totusi, trebuie stiut ca stresul poate afecta si modul in care oamenii percep durerea, provocand deseori un raspuns exagerat la un stimul considerat minor. Un studiu efectuat la copii cu dureri abdominale recurente a aratat ca stresul le-a redus toleranta fata de acea durere, iar la persoanele cu durere cronica, nivelul durerii a crescut in perioadele de stres.

Este normal ca oamenii sa transpire putin atunci cand sunt nervosi. Oamenii de stiinta considera ca acest lucru se intampla ca o reactie de aparare a organismului, transpiratia facand oamenii mai alunecosi si mai greu de prins de pradatori. Totusi, stresul cronic poate face ca o persoana sa transpire mai mult in general, iar pentru femeile aflate la menopauza poate duce la bufeuri mai severe.

Teoretic, aceste lucruri sunt legate de modificarile hormonale induse de stres si de faptul ca sistemul nervos simpatic va face ca intreg organismul sa functioneze la maxim in timpul unei situatii limita.

Partile creierului care se ocupa de simtul mirosului si partile creierului responsabile de emotii se afla intr-o relatie stransa. Acest lucru poate fi demonstrat si prin faptul ca un miros familiar poate produce numeroase amintiri cu el, iar pentru unii oameni, stresul emotional poate aduce cu sine un simt sporit al mirosului. Studiile arata ca o crestere a hormonilor de stres din organism va face ca oamenii sa identifice mai precis mirosurile. O teorie cu privire la acest aspect se bazeaza pe faptul ca stresul pune corpul intr-o stare hiper-constienta si in care creierul lucreaza mai mult si prin diferite metode pentru a detecta potentialele amenintari.

Exista situatii in care oamenii experimenteaza diferite sunete persistente, precum zumzete sau tiuituri, in una sau ambele urechi atunci cand sunt stresati. Sunetele de acest tip poarta denumirea de tinitus si nu sunt intotdeauna legate de ceea ce se intampla la nivelul urechilor. Amigdala, o structura ce intra in alcatuirea creierului, este implicata in reactia corpului la stres, dar ajuta si la procesarea sunetelor, asa ca stresul si frica vor putea provoca diferite sunete in urechi.

Comunicarea dintre creier si intestine ce are loc in timpul stresului poate duce uneori la un dezechilibru al florei intestinale, care pentru unii oameni poate avea ca efect balonarea, flatulenta si chiar nevoia de a merge la toaleta.

Intestinele au propriul lor sistem nervos, numit sistem nervos enteric, acesta fiind conectat cu creierul. Astfel, oamenii stresati pot experimenta situatii diferite, precum diaree, constipatie sau flatulenta. In plus, se considera ca organismul doreste sa scape de greutatea suplimentara atunci cand este stresat, astfel incat sa fie mai usor si sa poata scapa de un potential pradator. Asadar, in timpul unei stari de stres, oamenii pot dori sa mearga mai des la toaleta pentru ca apoi sa se poata misca mai repede.