Cand ne confruntam cu dependenta de retelele sociale?

Dependenta de retelele sociale este mai frecventa in randul adolescentilor si tinerilor, aceasta problema fiind in crestere. Cercetarile sugereaza ca pana in 2016, adolescentii au petrecut in medie 6 ore pe zi pe retelele de socializare. Nu exista un diagnostic oficial de dependenta fata de retelele sociale, dar utilizarea lor este din ce in ce mai frecventa in zilele noastre si poate avea un impact negativ atat pe plan psihic, cat si pe plan fizic.

In acest articol sunt discutate mai multe aspecte ale dependentei de retelele sociale. De exemplu, este relatat modul prin care acestea creeaza dependenta, precum si riscurile si dezavantajele asociate. De asemenea, sunt prezentate semnele dependentei de retele sociale si metode prin care timpul petrecut in acest mediu sa fie diminuat.

Retelele sociale sunt folosite pentru a conecta oamenii cu prieteni, rude sau alte persoane, pentru a viziona videoclipuri sau pur si simplu pentru a face ca timpul liber sa treaca mai rapid. Indiferent de utilizare, popularitatea acestei activitati a crescut semnificativ in ultimul deceniu.

Cresterea popularitatii social media este un aspect valabil mai ales in cazul copiilor si adolescentilor, precum si al adultilor tineri si de varsta mijlocie. Asadar, este dezbatut modul in care un hobby aparent inofensiv poate sa se transforme intr-o dependenta.

Dependenta de retelele sociale apare atunci cand o persoana simte o constrangere extrema de a se conecta sau de a utiliza retelele sociale. De asemenea, dependenta apare cand un individ simte o preocupare coplesitoare fata de social media si ii dedica o cantitate mare de timp.

La fel ca alte tipuri de dependente comportamentale, utilizarea retelelor sociale poate influenta creierul in moduri daunatoare. Este posibil ca retelele sociale sa fie utilizate in mod compulsiv si excesiv. De asemenea, este posibil ca obisnuinta de a rasfoi postari, imagini si videoclipuri sa devina atat de mare incat sa interfereze cu alte sfere ale vietii de zi cu zi.

Unii experti estimeaza ca doar in Statele Unite ale Americii pana la 10% din populatie prezinta dependenta de retelele de socializare. Cu toate acestea, utilizarea retelelor sociale este atat de comuna incat numarul celor care prezinta dependenta poate fi mult mai mare.

Trebuie retinut faptul ca nu toti cei care folosesc retele sociale vor dezvolta o dependenta. Cu toate acestea, deoarece activitatea de tip social media devine din ce in ce mai accesibila unui numar tot mai mare de persoane, este posibil ca mai multe persoane sa dezvolte o dependenta pentru aceasta la un moment dat in viata.

Dependenta de retelele sociale este marcata de o dorinta exagerata de a verifica si utiliza social media. Se asociaza perioade lungi de timp pe paginile de sociale, alaturi de petrecerea unui timp redus pentru alte activitati. Pot exista modificari ale dispozitiei, in special in momentele in care nu sunt folosite canalele de social media, ba chiar pot aparea simptome de sevraj.

Exista diferente intre dependenta de retelele sociale si folosirea acestora ca un simplu obicei care produce placere. In cazul dependentei se pot instala efecte negative asupra locului de munca sau a activitatii scolare. Utilizarea excesiva va duce la utilizare sporita in timpul altor activitati, de exemplu la masa sau in timpul orelor de curs.
In cazul dependentei, retelele sociale sunt folosite ca modalitate de a face fata problemelor. Ori de cate ori acestea nu sunt folosite se instaleaza nelinistea, iritabilitatea si furia.

Petrecerea timpului pe retelele sociale poate parea o activitate distractiva, relaxanta si inofensiva, dar are efecte asupra creierului. Ori de cate ori o persoana se conecteaza la aplicatiile preferate, nivelurile unui hormon din creierul acesteia, dar si semnalele asociate, sporesc. Hormonul este numit dopamina si este responsabil pentru sentimentele de placere.

Atunci cand nivelurile de dopamina cresc dupa utilizarea retelelor sociale, creierul identifica aceasta activitate ca fiind una plina de satisfactii pe care ar trebui sa o repete. O astfel de reactie poate fi resimtita si mai puternic atunci cand sunt primite feedback-uri pozitive la postarile proprii.

Sentimentele pozitive experimentate in timpul utilizarii retelelor sociale sunt doar temporare. Modul in care creierul se angajeaza in aceasta traire pozitiva este, de asemenea, observat si in alte dependente. Astfel, pe masura ce dopamina care produce emotiile pozitive dispare, se va instala dorinta de repetare a activitatii pentru a primi mai multa placere.

Folosirea ocazionala a retelelor sociale este putin probabil sa fie daunatoare. Cu toate acestea, exista anumite efecte negative care trebuie luate in considerate atunci cand se social media se utilizeaza intr-un mod excesiv.

Dependenta de retele sociale poate provoca anumite simptome fizice si psihice. Intr-un studiu din 2017 se afirma ca dependenta de internet la adolescenti poate duce la tristete, suferinta, sinucidere si hartuire cibernetica (cyberbullying).

O analiza sistematica din anul 2020 subliniaza o legatura importanta intre utilizarea retelelor sociale si dezvoltarea afectiunilor de sanatate mintala, cum ar fi depresia si anxietatea. Acest lucru se poate intampla deoarece utilizarea crescuta a retelelor sociale poate duce la probleme de somn, la lipsa de exercitii fizice si la diferite presiuni din partea celorlalti utilizatori.

Alte studii sugereaza o legatura intre utilizarea social media si tentativele de suicid la tineri. Specialistii au constatat ca aspectele negative ale retelelor sociale au inclus ostilitatea din partea celorlalti utilizatori, comparatia cu alte persoane, asteptarile puternice in ceea ce priveste legaturile de prietenie pe diferite platforme online, dificultati in integrarea in mediul online etc.

Dependenta de retele sociale poate duce si la probleme fizice. Intr-o lucrare din 2020 s-a specificat faptul ca persoanele care folosesc un limbaj negativ pe retelele de socializare prezinta un risc mai mare de deces din cauza bolilor de inima decat cele care folosesc un limbaj pozitiv. In plus, s-a constatat ca nivelurile mai crescute de utilizare a retelelor sociale au fost asociate cu o amplificare a vizitelor la medic.

Dependenta de acest tip poate veni la pachet si cu o teama de a lipsi din mediul online, ceea ce va duce la o utilizare si mai mare a acestor retele. Stima de sine poate fi redusa, la baza fiind perceptia incorecta a unei persoane ca viata altora este mai buna decat a ei. Se poate asocia inclusiv anxietate sociala.

Somnul poate fi alterat, mai ales daca sunt utilizate retelele sociale chiar inainte de culcare. Scaderea activitatii fizice apare frecvent si poate duce la afectarea sanatatii generale. De asemenea, performantele la locul de munca si la scoala pot fi afectate in mod sever. Relatiile din viata reala pot fi ignorate, iar capacitatea de a empatiza cu ceilalti poate fi redusa.

Reducerea timpului petrecut pe retelele sociale poate fi dificila pentru persoanele cu dependenta pentru acestea. Cu toate acestea, este un pas important pentru a face fata unei astfel de dependente, dar si pentru a o preveni.

Persoanele dependente pot incerca sa isi limite durata utilizarii retelelor sociale, dar trebuie sa stie ca exista si cazuri in care poate fi necesar ajutorul profesional. Unele modalitati prin care se poate incerca diminuarea timpului petrecut pe retelele sociale sunt reprezentate de:

• Eliminarea aplicatiilor de pe dispozitivul cel mai des utilizat sau mutarea lor, astfel incat sa fie mai greu vizibile;
• Lasarea telefonului in alta incapere;
• Evitarea utilizarii telefonului inainte de culcare;
• Gasirea unui hobby care nu necesita utilizare ecranelor;
• Evitarea utilizarii telefonului in timpul meselor;
• Dezactivarea notificarilor din aplicatiile daunatoare;
• Eliminarea tuturor prietenilor si urmaritorilor care nu sunt cunoscuti si in viata reala;
• Ignorarea mesajelor negative;
• Luarea frecventa de pauze de la social media;
• Inchiderea telefonului in timpul activitatilor importante, cum ar fi la serviciu sau in timpul orelor de curs;
• Rezervarea unui anumit interval de timp pentru folosirea retelelor sociale;
• Integrarea in activitati distractive si interesante in viata reala.

Bibliografie:
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27072491/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3194102/
https://www.calstate.edu/csu-system/news/Pages/Social-Media-Addiction.aspx
https://www.statista.com/statistics/1081292/social-media-addiction-by-age-usa/
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1050173819300076