Cand devin atacurile de panica o problema? Esentialul despre tulburarea de panica

Ati experimentat vreodata o senzatie brusca de teama neasteptata si extrem de coplesitoare, incat credeati ca pierdeti controlul, ca va sufocati sau ca va iese inima din piept?

Cel mai probabil a fost un atac de panica. Un atac de panica singur si izolat nu reprezinta o tulburare care sa necesite tratament. Insa daca ele se repeta si iti afecteaza functionarea personala, sociala sau profesionala, atunci va fi necesar sa consultati un specialist in sanatate mintala pentru evaluare si management terapeutic.

In continuare, vom explora simptomele unui atac de panica, vom afla ce este tulburarea de panica si ce metode de gestionare sau optiuni de tratament exista pentru aceasta tulburare.

Un atac de panica (episod paroxistic de anxietate) se manifesta ca un val intens de teama, neasteptat si invalidant. Inima iti bate cu putere, simti ca nu poti respira si ai senzatia ca o iei razna. Atacurile de panica apar de obicei din senin, fara avertisment prealabil sau vreun factor declansator. Pot aparea si atunci cand dormi sau te relaxezi.

Asa cum am mentionat anterior, atacurile de panica pot aparea doar o singura data, fara sa se repete. Exista insa si cazuri in care acesta se poate repeta, episoadele ulterioare putand fi declansate de expunerea la situatia sau factorul responsabil de atacul de panica initial. De regula, situatia inductoare de panica este una in care te simti amenintat si din care nu poti scapa cu usurinta, activand astfel raspunsul de “lupta sau fugi”.

Atacurile de panica recurente si debilitante pot aparea si in cadrul anumitor tulburari de sanatate mintala precum tulburarea de panica, anxietatea sociala sau depresia. Indiferent de cauza, trebuie sa constientizam ca aceasta afectiune este tratabila. Exista strategii dovedite care pot reduce sau elimina simptomele de panica si te ajuta sa iti recapeti increderea si controlul asupra vietii tale.

Semnele (ce observa ceilalti – partea obiectiva) si simptomele (ce simti tu – partea subiectiva) unui atac de panica apar brusc si ajung la intensitatea maxima in maxim 10 minute. Nu dureaza mai mult de o ora, durata medie fiind intre 20 si 30 de minute.

Cele mai frecvente semne si simptome includ: hiperventilatie (respiratie cu ritm rapid), senzatie de sufocare, palpitatii, dureri in piept, tremor, greata sau varsaturi, ameteala, senzatie de detasare de mediul inconjurator, furnicaturi sau parestezii, valuri de caldura sau transpiratii reci, frica de moarte iminenta, de a nu innebuni sau de a pierde controlul.

Majoritatea simptomelor unui atac de panica sunt fizice, iar de cele mai multe ori simptomele sunt atat de severe, incat poti crede ca suferi un atac de cord. De fapt, multe persoane care experimenteaza atacuri de panica recurente viziteaza des medicul sau unitatea de primiri urgente pentru a primi tratament pentru o conditie amenintatoare de viata (infarct miocardic, atac cerebral etc).

In timp ce e extrem de important sa eliminam celelalte cauze medicale posibile care pot cauza simptome precum dureri precordiale, ritm cardiac crescut sau dificultati de respiratie, un atac de panica este de regula trecut cu vederea in diagnosticul diferential.

Aceasta tulburare are ca trasatura principala prezenta atacurilor de panica recurente, insotite de modificari marcate in comportament sau anxietate anticipatorie persistenta (teama de a nu mai avea alte atacuri de panica).

Un atac de panica poate dura doar cateva minute, dar efectele acestei experiente poate lasa urme importante, mai ales daca suferi de o tulburare de panica. Amintirea acelei senzatii de frica intensa si terorizanta iti poate afecta negativ increderea in tine si poate sa iti produca o dereglare a vietii cotidiene. In final, poate conduce la aparitia simptomelor cardinale din tulburarea de panica: anxietatea anticipatorie si evitarea fobica a anumitor situatii sau medii care au provocat in trecut un atac de panica. In forma ei extrema, evitarea fobica se transforma in agorafobie.

Agorafobia este considerata actual o complicatie a tulburarii de panica si apare de regula in primul an de la debutul tulburarii. Se manifesta prin teama de spatii publice deschise sau aglomerate in care scaparea poate fi dificila sau in care nu poti obtine un ajutor imediat.

Datorita acestor temeri persistente, vei incepe sa eviti tot mai multe situatii sau locatii precum mall-urile, aeroporturile, mijloacele de transport in comun, intalnirile sociale aglomerate, anumite activitati precum exercitiul fizic, alimente sau bauturi care pot provoca un atac de panica. Parasirea locuintei va fi tot mai dificila fara insotitor odata cu agravarea simptomelor si in lipsa unui tratament adecvat.

Desi cauzele exacte nu sunt inca elucidate, studiile arata ca exista o tendinta de transmitere ereditara a atacurilor de panica. De asemenea exista o corelare cu evenimentele sau schimbarile majore de viata si stresul sever.

Atacurile de panica pot fi de asemenea cauzate de anumite afectiuni medicale precum prolapsul de valva mitrala, hipertiroidism, hipoglicemie, uzul de stimulante sau sevrajul la anumite substante.

Indiferent de cat de lipsit de putere sau de control te-ai putea simti datorita prezentei atacurilor de panica in viata ta, este esential sa realizezi ca aceasta tulburare este gestionabila atat pe cont propriu, cat si cu ajutor extern.

Lucrurile pe care le poti face singur sunt:
1. Afla mai multe despre panica si anxietate – in acest fel vei vedea ca oricine poate avea un atac de panica.
2. Evita fumatul, alcoolul si cofeina – toate acestea pot produce sau precipita atacurile de panica
3. Invata cum sa iti controlezi respiratia
4. Practica metode sau tehnici de relaxare
5. Conecteaza-te cu familia sau prietenii
6. Fii activ pe timpul zilei
7. Dormi suficient

Planul de tratament pe care il stabilesti cu un profesionist din domeniul sanatatii mentale (psiholog, psihoterapeut, psihiatru) ar trebui sa includa o forma de psihoterapie. In functie de severitatea tulburarii, un psihiatru poate prescrie si tratament psihofarmacologic care sa ajute la ameliorarea simptomelor si la prevenirea recurentei atacurilor de panica.

Formele psihoterapeutice aplicabile si eficiente in tulburarea de panica sunt terapia cognitiv comportamentala si terapia de expunere.

Medicatia folosita in tratamentul tulburarii de panica include preparate precum antidepresivele sau anxioliticele. Benzodiazepinele sunt folosite deseori in ameliorarea de urgenta a unui atac de panica, insa ele nu trebuie utilizate pe termen lung in doze mari, deoarece creeaza dependenta.

Este infricosator sa vezi un prieten sau un membru al familiei suferind un atac de panica. Indiferent cat de irational sau exagerat crezi ca este comportamentul lor in acel moment, este important sa intelegi ca pericolul este perceput ca fiind real de catre prietenul sau cunostinta ta. Minimizand aceasta perceptie sau doar spunandu-le sa se calmeze nu ii va ajuta foarte mult. Dimpotriva.

Sunt cateva lucruri de care trebuie sa tii cont si pe care le poti face pentru a ajuta o persoana care trece printr-un atac de panica:
• Ramai calm, intelegator si nu judeca
• Gaseste un loc linistit si incurajeaza-ti prietenul sa respire adanc, concentrandu-se pe fiecare respiratie
• Incearca sa-i distragi si cere-i sa numeasca 5 lucruri din jurul lui sau activitati care-i fac placere
• Dupa ce atacul de panica se incheie, incurajeaza-ti prietenul sau persoana iubita sa nu fie rusinat de episodul avut si indeamna-l sa caute ajutor specializat.

Bibliografie
Melinda Smith, M.A., Lawrence Robinson, and Jeanne Segal, Ph.D – Panic Attacks and Panic Disorder, https://www.helpguide.org/articles/anxiety/panic-attacks-and-panic-disorders.htm – accesat in data de 20.10.2020
DSM-5, Manual de Diagnostic si Clasificare Statistica a Tulburarilor Mintale, Editura Medicala Callisto, 2016
Ghid de prescriere a medicamentelor in psihiatrie 2018. Maudsley The Maudsley Prescribing Guidelines in Psychiatry
Kaplan and Sadock's Synopsis of Psychiatry: Behavioral Science/Clinical Psychiatry, 2015