Femeia in violenta domestica

Femeile fac parte din categoria persoanelor care prezinta un grad mare de vulnerabilitate, datorita caracteristicilor sale bio-constitutionale si psihocomportamentale.

Prin traditie femeia a beneficiat de un statut inferior in comparatie cu al barbatului ceea ce a expus-o diferitelor forme de agresiune sau umilire care erau acceptate de catre societatea respectiva.

Ideologia sexului masculin inca domina statutul social acordand femeilor sanse mai putine de accedere la conducerea vietii sociale sau in crearea unei cariere de succes. Rolul femeii actuale este cel traditional insa asezonat cu sarcini noi.

Declaratia Universala a Drepturilor Omului, este documentul cadru care guverneaza toate instrumentele regionale nationale si internationale a caror arie atinge, in orice mod drepturile persoanei.

Iata ca, la aproape 50 de ani de la adoptarea acestui document istoric progresele reale sunt reduse. Romania a acceptat inscrierea acestor principii in actul sau fundamental, in Constitutie.

Miscarile feministe, au sesizat dihotomia existenta intre drepturile omului si drepturile femeii, considerate ca cetateni de mana a doua, motiv pentru care au cerut comunitatii internationale adoptarea unor reglementari speciale care sa asigure egalitatea proclamata a sexelor.

(Declaratia pentru eliminarea formelor de discriminare fata de femei, Proclamata de Adunarea Generala ONU din l967, prin rezolutia ONU 2263|1967.
Apare astfel discriminarea pozitiva a femeii prin noile facilitati teoretice create, dar ramane in continuare si discriminarea negativa datorita traditiilor si si prejudecatilor existente in constiinta individuala indiferent de sex.

Consider ca adevarata problema este lupta pentru inlaturarea acestor prejudecati.

Decada 1975-1985 a fost declarata? Deceniul pentru Femei? ( Conferinta Mondiala a Femeilor Mexico City 1975).

Un alt moment important l-a constituit Conferinta Mondiala a Femeilor, de la Beyjing 1995 si Planul de Actiune adoptat la aceasta conferinta, unde s-a aratat faptul ca problemele femeilor nu se pot rezolva decat in parteneriat cu barbatii, cu accent pe violenta institutionala, defineste obiective strategice, actiuni, necesitatea adoptarii de noi legi precum si consolidarea celor existente. (Marina Roman si Ioaneta Vintileanu ,2000, pg 6-8)

Violenta contra femeilor incalca dreptul fundamental la siguranta persoanei, este o expresie a dezechilibrului de putere dintre barbati si femei, este un abuz de putere si de incredere care impiedica stabilirea de relatii egale si a respectului la care femeile sunt indreptatite.

Efectele si consecintele violentei domestice se regasesc pe mai multe planuri, afectand calitatea vietii si securitatea victimelor.

Consecintele sunt negative, grave; pe termen scurt sau lung se refera la afectarea: starii de sanatate fizica si mentala; vietii profesionale; vietii sociale; statutului economic.

- Astfel, din punct de vedere al sanatatii fizice, victima poate suferi o serie de vatamari de la unele care necesita mai putine zile de ingrijire medicala, la unele care necesita mult mai multe (de la ruperi de oase, raniri, ruperi de organe interne, pierderi de sarcina, boli transmisibile, boli ale aparatului digestiv, cardiac si locomotor, traumatisme craniene, pana la afectiuni invalidante de tip locomotor sau organic, mutilari, hemoragii interne, pierderi de organe, lovirea splinei, ficatului) pentru cazurile de violenta fizica cu sau fara arme.

- Din punct de vedere al sanatatii mintale, victimele pot suferi, din cauza abuzurilor, o serie de tulburari tranzitorii sau definitive in sfera emotionala (depresii acute sau cronice, anxietate, stres post-traumatic, fobii, atacuri de panica, cosmaruri, insomnii), tulburari de personalitate si uneori comportamentale, tulburari alimentare, tentative suicidare, efecte datorate consumului de tranchilizante:

- Din punct de vedere profesional si economic, pot fi :
- lipsite de o slujba permanenta, in special datorita interdictiilor sau scenelor de gelozie pe care i le face partenerul;
- daca au o slujba, au probleme in mentinerea ei, mai ales datorita absenteismului pe baza de concedii medicale pe care este nevoita sa le ia, ca urmare a agresiunilor suferite (femeile lipsesc de trei ori mai mult de la serviciu decat barbatii);
- veniturile insuficiente sau absente creeaza o dependenta financiara extrem de puternica vis a vis de agresor, mai ales in lipsa resurselor alternative de sprijin, mai grava fiind situatia in care exista copii minori de crescut.

Unele din ele, cuprinse rigid in rolurile familiale, nu dezvolta nici un fel de cariera si autonomie, care sa le permita iesirea din situatia de violenta in momentul in care ar fi decise sa o faca.

Celor care au o profesie si cariera le este dificila concentrarea pe performanta, fiind sabotate in permanenta de tracasarile la care agresorii le supun;

- Din punct de vedere social, sunt izolate treptat ori radical de familia de origine, grup de prieteni, colegi, servicii de suport social.

Aceasta datorita in special dinamicii relatiei de violenta, in care agresorul ii interzice, o ameninta, face crize de gelozie, o bate cand ea incearca sa pastreze legaturile cu cei de afara.

Pretextele lor pot fi de tipul:
- de ce ai colegi barbati?, la serviciu: nu te duci nicaieri;
- tu trebuie sa stai acasa sa ai grija de copii si de mine;
- de ce are nevoie o femeie de bani cand barbatul poate aduce suficient pentru traiul zilnic;
- de ce te duci la un stomatolog barbat, n-ai gasit un dentist femeie?;
- parintii tai nu m-au suferit niciodata, ma enerveaza sa-i vad;
- alege ori ei, ori eu, altfel nu se poate;
- casa nu trebuie sa ne-o stie nimeni;
- etc.

Izolarea sociala a victimei constituie unul dintre cei mai severi factori de esec in incercarea femeii de iesire din aceasta dependenta.

Violenta de acest tip are o dinamica speciala, in sensul ca aceasta nu se manifesta cu brutalitate de la inceputul relatie, ci treptat.

Daca abuzurile au inceput, conflictul si violentele escaladeaza, sunt aplicate sistematic, acolo unde se produc agresiuni fizice putem intalni agresori care nu comit niciodata un act extrem de grav, iar altii care folosesc agresiuni extreme, cu un grad maxim de pericol, care nu de putine ori se pot solda cu moartea partenerei, riscul de a fi omorate este de zece ori mai mare a femei decat la barbati.

Are loc o dependenta tot mai mare a victimei fata de agresor. In situatii extreme victima poate declansa doua si severe tipuri de sindroame: sindromul de stres post-traumatic si sindromul de atasament paradoxal:

- Sindromul de atasament paradoxal (sindromul Stockholm) este specific persoanelor tinute in captivitate si amenintate cu moartea. Acest tip de sindrom il dezvolta si femeile victime ale violentei domestice care au fost amenintate cu moartea si terorizate prin forta si brutalitate.

Presupune dezvoltarea unui atasament paradoxal emotional intr-o relatie de interdependenta intre captiv si capturator.

(Victima-abuzator) apare cand cineva ii ameninta viata, deliberat si iute ucide.

Sentimentul de usurare rezultat din retragerea amenintarii cu moartea genereaza intense sentimente de recunostinta si frica, care combinate fac victima sa sovaie in exprimarea sentimentelor negative de ura?

Nevoia victimei de a supravietui este mai puternica decit impulsul de a-l uri pe cel care-i face rau?(Strentz, l980). Victima tinde sa-l vada pe agresor ca pe un salvator;

- Stresul post-traumatic a fost studiat initial la supravietuitorii razboaielor. S-a identificat cu frecventa mare la victimile expuse violentei domestice.

Stresul post traumatic este consecinta expunerii la un stresor traumatic extrem, care implica trairea directa a unui eveniment care ce comporta amenintarea cu moartea ori moartea cuiva apropiat, vatamarea serioasa sau amenintarea integritatii corporale proprii; raspunsul persoanei supusa acestui tip de evenimente este regasit in frica intensa, hipervigilenta, cosmaruri, neputinta sau oroare, la copii apare comportament agitat sau dezorganizat care are consecinte in domeniul social, profesional al persoanei.

Este necesara protectia si terapia acestor persoane.

Alte consecinte: alterari ale sanatatii somatice si psihice (boli acute si cronice, pana la vatamari grave, invaliditate, mutilante, moarte; consecinte profesionale si economice ca absenteismul, decaderea performantelor, neangajabilitate, status economic scazut, dependenta financiara fata de agresor, consecinte sociale ca: izolare, restringerea sau lipsa suportului.

Sursa: Revista PsihoLife