Exista tratamente pentru mincinosii patologici?

Orice relatie interumana de prietenie, de vecinatate, de munca, de rudenie sau romantica - se bazeaza pe incredere. Chiar si relatia cu tine insuti trebuie sa se sprijine pe adevar. Cand te minti singur, stima de sine scade, afectandu-ti echilibrul emotional.

Obiceiul de a minti incepe inca din copilarie. Mai intai, minciuna apare ca o salvare dintr-o situatie dificila. Este o incercare de a depasi o dificultate, fara sa iti dai seama ca de fapt aceasta genereaza alte dificultati. Crescand intr-un mediu nesigur emotional, unde ti se spune ca gandurile si emotiile tale sunt gresite, incerci sa eviti sentimentele de rusine si de neliniste prin minciuna. Uneori, individul insusi traieste cu impresia ca adevarurile lui sunt gresite, si atunci incearca prin minciuna sa atraga aprobarea si acceptarea persoanelor importante din viata sa. Alteori, se incearca prin minciuna depasirea unei bariere intre respectiva persoana si ceilalti. Indiferent de cauza, cu timpul minciuna devine un obicei si provoaca dependenta.

Cei ce mint frecvent sunt denumiti de ceilalti drept mincinosi patologici. Dar ca sa fie etichetati drept mincinosi patologici, trebuie ca acele persoane sa minta frecvent si fara un motiv evident. Mincinosii patologici isi fac singuri rau cu acest comportament, dar continua sa o faca in ciuda consecintelor. Psihiatrii au recunoscut minciuna patologica de sute de ani ca fiind un tip de comportament, numind-o si pseudologia fantastica sau mitomanie, desi nu a fost listata ca diagnostic oficial in catalogul DSM-V. Dar este, fara indoiala, un simptom de care trebuie tinut cont.

Minciuna este un comportament comun al oamenilor. Cand cineva spune o minciuna, deseori o face cu un motiv. Minciuna este o unealta pe care oamenii o utilizeaza pentru a-si atinge un scop. Dar mincinosii patologici mint adeseori fara niciun motiv. Minciunile lor sunt complicate si elaborate. Nevoia de a minti este compulsiva. Ei deseori nu-si pot controla impulsul de a inventa povesti. De multe ori isi distrug relatiile sau isi pierd job-ul cu aceste minciuni.

Nu este limpede daca mincinosii patologici inteleg ca ce spun ei nu este adevarat. Unii chiar cred ca ce sustin este adevarat chiar cand este evident fals. Altii recunosc ca au mintit doar cand se dovedeste ca ce sustin nu este adevarat.

Minciuna patologica incepe de obicei in adolescenta si se transforma intr-un tipar care dureaza ani de zile.

Chiar daca la inceput minciuna pare sa-i usureze viata, cu timpul lucrurile se complica si integritatea persoanei care minte ajunge sa fie pusa sub semnul intrebarii.

Persoanele importante din viata sa se simt tradate si nesigure in privinta intentiilor si sentimentelor celuilalt. Este din ce in ce mai greu sa se conecteze cu ceilalti si sa simta empatie. Mai mult, exista o anxietate permanenta ca va fi prins cu minciuna, ceea ce poate declansa un asa-zis efect de bulgare de zapada care se rostogoleste devenind de nestapanit, incercand sa acopere minciuna cu alte si alte minciuni. Presiunea de a-si aminti minciunile spuse si a le gestiona provoaca sentimente de vina, de falsitate, de lipsa de valoare si de neputinta de a schimba lucrurile. Minciuna poate distruge relatii, cariere, prietenii, familii.

Dar nu trebuie ca lucrurile sa decurga asa. Cu ajutor specializat, toate acestea se pot schimba si viata poate reintra pe un fagas cat mai aproape de normal. Cu cat mai repede, cu atat mai bine.

Inaintea oricarui tratament, cel mai important factor este ca persoana in cauza sa inteleaga ca exista o problema si sa accepte faptul ca are nevoie de tratament. Daca nu sunt cooperanti si sunt fortati sa se trateze, nu va fi de niciun folos iar ei vor continua sa minta chiar si in cursul tratamentului.

Sa tratezi un mincinos patologic este complicat. Nu exista medicamente care sa rezolve aceasta problema. Cea mai buna optiune de tratament este psihoterapia. Dar chiar si aceasta poate fi o provocare, pentru ca mincinosul patologic nu este in controlul minciunilor sale si este posibil ca primul lucru pe care il va face este sa minta chiar terapeutul.

Tratamentul depinde de nevoile persoanei si de raspunsul acesteia pe parcursul sesiunilor de terapie. Un terapeut calificat si cu experienta cu care sa lucreze pe termen lung este cheia problemei.

Iata care sunt cele mai folosite metode de tratament pentru mincinosii patologici:

• Consilierea este cea mai folosita terapie pentru a trata mincinosii compulsivi. Cu ajutorul acesteia ei pot ajunge sa admita ca mint si pur si simplu nu se pot opri. De asemenea, se pot identifica si alte tulburari care ii determina sa minta, precum si cauzele acestui obicei. Pot fi recomandate si terapia de cuplu, de familie sau de grup.
• Terapia cognitiv-comportamentala si medicatia sunt recomandate pentru mincinosii patologici care sunt diagnosticati cu tulburari obsesiv-compulsive sau cu ADHD. Terapia cognitiv-comportamentala este un tip de terapie care va ajuta persoana sa devina constienta de gandurile sale negative si sa invete sa se identifice si sa se confrunte cu ele.
• Terapia de aversiune este un tip de psihoterapie folosit ca sa determine o persoana sa-si suprime obiceiuri sau comportamente nedorite prin asocierea cu un stimul care provoaca dezgust total.

Succesul tratamentului pentru mincinosii patologici depinde de cat de mult acestia isi doresc sa fie ajutati sa se schimbe. In calitate de ruda sau prieten, pare mai usor sa ii intorci spatele si sa rupi relatia cu persoana cu acest comportament, dar el are nevoie de ajutorul tau. Explica-i cat este de important pentru el sa se schimbe. Sprijinul si ajutorul tau pe parcursul tratamentului pot fi esentiale pentru recuperarea lui.

Un terapeut poate aplica un plan de tratament prin care persoana poate sa controleze minciuna patologica. Cu timpul si cu mult efort, un mincinos patologic poate micsora efectele pe care comportamentul sau il poate avea asupra lui insusi si asupra celor dragi.

Bibliografie:
Hart CL; Curtis DC (2020). "What Is Pathological Lying?". Psychology Today
Hardie TJ, Reed A (July 1998). "Pseudologia fantastica, factitious disorder and impostership: a deception syndrome". Medicine, Science, and the Law. 38 (3):
Big Liars and Pathological Lying, published by the American Psychological Association.
Levine Timothy R. Duped. Truth-Default Theory and the Social Science of Lying and Deception