Ce spune dantura despre starea de sanatate?

Nu doar bacteriile sunt cele care cauzeaza boli gingivale. Unele studii specifica faptul ca gingiile rosii, inflamate si care sangereaza indica probleme de sanatate de la boli de inima la diabet.

Uneori, bacteriile de la nivelul gurii pot trece in sistemul circulator, declansand o reactie inflamatorie in alta parte a corpului unei persoane.

Netratate, bolile gingiilor pot creste riscul dezvoltarii diverselor boli inflamatorii.

De asemenea, anumite afectiuni, dar si utilizarea anumitor medicamente pot cauza diverse neplaceri ale cavitatii bucale.

Unele studii au demonstrat ca persoanele cu boli ale gingiilor sunt mult mai predispuse la declansarea bolilor de inima decat cei cu gingii sanatoase.

Cercetatorii nu pot oferi, cu exactitate, explicatia stiintifica pentru aceasta asociere.

Una dintre teorii ar putea fi ca bacteriile din cavitatea orala pot trece in fluxul sanguin, unde se ataseaza la placile de aterom existente in artere, cauzand inflamatii si pregatind terenul pentru un posibil atac de cord.

Diabetul poate sa scada rezistenta organismului la infectii. Nivelul crescut de zaharuri din sange creste riscul dezvoltarii bolilor gingiilor.

Mai mult, afectiunile gingiilor pot crea dificultati in mentinerea sub control a valorilor zaharului din sange.

Gingiile pot fi protejate printr-un consum echilibrat de zahar. De asemenea, se va utiliza ata dentara si dintii vor fi periati zilnic.

Medicul stomatolog trebuie consultat cel putin o data pe an.

Multi dintre oamenii care sufera de sindromul Sjogren sunt predispusi la declansarea problemelor cavitatii bucale.

In cazul sindromului Sjorgren, sistemul imunitar al organismului ataca in mod gresit glandele salivare si lacrimale, fapt ce determina xerostomie - ochi si gura uscata, permanent (simptome care fac o persoana sa fie mult mai susceptibila la dezvoltarea cariilor dentare, dar si a altor afectiuni gingivale).

Avand in vedere ca uscaciunea cronica a gurii creste riscul aparitiei cariilor si bolilor gingiilor este foarte important ce fel de medicamente foloseste o persoana.

Antihistaminicele, decongestionantele, analgezicele, antidepresivele sunt printre medicamentele care pot cauza uscarea gurii.

Se va discuta cu medicul stomatolog pentru a se stabili daca printre medicamentele prescrise exista vreunele care afecteaza sanatatea orala si ce se poate face in aceasta directie.

Daca o persoana este anxioasa, stresata sau depresiva ar putea fi predispusa la dezvoltarea problemelor de sanatate ale gurii.

Cei care sunt stresati au un nivel ridicat de cortizol - hormon care are un efect negativ atat asupra organismului, dar si a gingiilor.

Din cauza stresului, multi oameni isi neglijeaza sanatatea orala: mai mult de 50% dintre acestia nu isi mai periaza dintii si nici nu folosesc ata dentara cand sunt stresati.

Alte obiceiuri legate de stres: fumatul, consumul de alcool, inclestarea si scrasnitul dintilor sau bruxismul.

Boala oaselor fragile, osteoporoza, afecteaza toate oasele din corpul unei persoane, inclusiv maxilarul si contribuie la pierderea dintilor.

Bacteriile ce apar ca urmare a parodontitelor (boli gingivale severe) pot afecta osul maxilarului.

De asemenea, unele dintre medicamentele recomandate pentru osteoporoza, bifosfonatii pot creste riscul aparitiei unei boli rare, numita osteonecroza, care cauzeaza distrugerea osului maxilarului.

Medicul stomatolog trebuie anuntat daca un pacient utilizeaza biofosfonati.

O persoana poate avea gingii palide si sensibile la atingere, limba umflata si neteda (glosita) daca sufera de anemie.

In cazul acestie afectiuni, nivelul globulelor rosii din sange fie este prea scazut, fie celulele rosii nu contin suficienta hemoglobina.

Ca urmare, organismului nu ii este furnizat suficient oxigen.

Exista diferite tipuri de anemie, ca si variantele de tratament. Trebuie sa se discute cu medicul pentru a se stabili tipul de anemie pe care il are o persoana si modul de tratament.

Medicul stomatolog poate fi primul care observa ca o persoana sufera de o tulburare de alimentatie, cum ar fi, bulimia.

Acidul gastric de la varsaturile repetate poate eroda serios, smaltul dintilor, poate declansa inflamatia mucoasei bucale, a gatului si a glandelor salivare si poate inrautati mirosul respiratiei.

Anorexia, bulimia si alte tulburari alimentare pot provoca un grav deficit nutritional care ar putea afecta starea de sanatate a dintilor.

Persoanele care au HIV sau SIDA pot dezvolta afte, negi in cavitatea bucala, basici din cauza febrei, afte si leucoplazie paroasa - pete albe sau gri pe limba sau in partea interioara a obrazului.

Acestea apar din cauza faptului ca sistemul imunitar este slabit si se afla in incapacitatea de a lupta cu infectiile.

Bolnavii cu HIV/SIDA se pot confrunta si cu uscaciunea gurii, care creste riscul aparitiei cariilor si poate face mancatul, mestecatul, inghititul sau vorbitul dificil.

Persoanele cu poliartrita reumatoida au de opt ori mai multe sanse de a manifesta boli gingivale decat cei care nu sufera de aceasta boala autoimuna.

Inflamatia poate fi numitorul comun intre cele doua.

Lucrurile devin dificile in cazul bolnavilor de poliartrita reumatoida in momentul periajului dintilor si al utilizarii atei dentare, din cauza deteriorarii articulatiilor degetelor.

Vestea buna este ca tratarea inflamatiei gingiilor si a infectiei poate reduce durerile si inflamatiile articulare.

Adultii care nu au dinti sunt mai predispusi sa dezvolte boli cronice de rinichi decat cei care au inca dinti.

Nici macar pentru specialisti nu este clar in proportie de 100% care este legatura dintre bolile renale si bolile paradontale. Totusi, cercetatorii sugereaza ca inflamatia cronica poate fi punctul comun.

Asadar, ingrijirea dintiilor si gingiilor poate reduce riscul dezvoltarii problemelor cronice de rinichi.

Daca o femeie este insarcinata si sufera de afectiuni gingivale, creste riscul ca nou-nascutul sa se nasca prea devreme sau sa aiba o greutate mica la nastere. Nici in acest caz nu s-a descoperit legatura dintre aceste doua aspecte.

Inflamatia subiacenta sau infectia poate fi de vina. Sarcina si modificarile hormonale par a agrava problemele de la nivelul gingiilor. Femeile insarcinate trebuie sa discute cu medicul stomatolog pentru a afla cum trebuie sa se protejeze pe ele, dar si pe bebelusul lor.

Gingiile sanatoase trebuie sa fie roz si ferme, nu rosii si umflate.

Pentru mentinerea sanatatii gingiilor este necesara o igiena orala corecta.

Fiecare persoana trebuie sa se spele pe dinti de cel putin doua ori pe zi, sa utilizeze ata dentara de cel putin o data pe zi, sa consulte medicul dentist in mod regulat si sa evite fumatul sau tutunul de mestecat.