Calusurile si bataturile

Vezi galerie foto

Calusurile si bataturile sunt zone de piele ingrosata, intarita, moarta. Ele se formeaza pentru a proteja pielea si alte structuri de sub piele de presiune, frictiune sau traumatism. Pot avea o culoare galbuie sau spre gri, pot fi mai putin sensibile la atingere decat pielea inconjuratoare si la contact pot avea un aspect rugos (neregulat). Calusurile de pe maini si picioare la persoanele active sunt normale. Acestea devin o problema cand cresc suficient de mult pentru a fi dureroase.

Calusurile se formeaza de obicei pe maini sau picioare, desi se pot forma oriunde se exercita o presiune asupra pielii, cum ar fi in coate sau genunchi.

Calusurile pe maini se dezvolta de obicei la baza degetelor. De obicei sunt nedureroase si pot fi utile. De exemplu, un dulgher poate dezvolta calusuri care sa-i protejeze mainile de abraziune sau de taieturi in timpul muncii. Un jucator de tenis poate sa dezvolte calusuri in palma care sa-l protejeze de presiunea sau frecarea cu manerul rachetei de tenis.
Calusurile pe picioare se formeaza pe talpa, in calcai si sub degetul mare de la picior. Se formeaza frecvent in zona unde se intalnesc laba piciorului si degetul mare de la picior (unde se proiecteaza capatul distal al osului metatarsian 1).

Bataturile se gasesc de obicei acolo unde degetele se freaca intre ele. Bataturile au o parte interna care poate fi dura sau moale. O batatura moale se gaseste de obicei intre degetele de la picioare (de obicei intre degetele 4 si 5), in tip ce o batatura tare se gaseste frecvent la suprafata unei parti osoase a degetului de la picior (de obicei deasupra degetului 5).

Calusurile si bataturile sunt cauzate de presiune si frecare repetata pe o zona a pielii, pe o perioada mai mare de timp. Presiunea determina moartea pielii si formarea unei suprafete tari, protectoare. O batatura moale se formeaza in acelasi fel, atunci cand transpiratia inmoaie centrul tare. Acest fenomen are loc mai ales intre degetele de la picioare. Calusurile si bataturile nu sunt cauzate de un virus si nu sunt contagioase.

Manuirea in mod regulat si frecvent, a unui obiect care exercita presiune asupra mainii, cum ar fi unelte (de gradinarit sau de tamplarie de exemplu) sau echipamentul sportiv (racheta de tenis de exemplu), determina in mod tipic aparitia de-a lungul timpului a calusurilor pe maini.
Calusurile si bataturile de pe picioare sunt cauzate de obicei de presiunea exercitata de incaltaminte.
Pantofii stramti exercita presiune asupra partilor laterale ale piciorului. Pantofii cu tocuri inalte exercita presiune asupra partii din fata a piciorului.

Pantofii prea largi cauzeaza alunecarea piciorului si frecarea acestuia de pantof.
Pantofii cu talpile prea subtiri creeaza o presiune marita asupra talpii, spre deosebire de pantofii cu o talpa mai groasa. Purtarea sandalelor si a pantofilor fara sosete poate duce la o frecare mai mare. Piciorul se poate freca de o cusatura sau de o intaritura din interiorul pantofului. Sosetele care nu se potrivesc poat creea o presiune marita acolo unde soseta se aglomereaza.

Mersul in picioarele goale creeaza de asemenea calusuri.
Calusurile si bataturile se dezvolta frecvent pe diformitati cauzate de artrita reumatoida, monturi, degetul doi indreptat in jos sau degetele de la picioare in gheara. Calusurile si bataturile de la picioare pot fi cauzate si de presinea repetata datorata unei activitati sportive (cum ar fi calusul de la baza piciorului in piciorul de atlet), unui mers anormal, unei structuri osoase anormale cum ar fi platfusul sau osteofitele (mici excrescente osoase care se formeaza in regiunea articulara).

Simptomele calusurilor si bataturilor includ dureri la mers sau la purtarea pantofilor si dificultati la incaltare. Presarea si stoarcerea calusurilor si bataturilor poate determina de asemenea durere.
Se poate identifica un calus sau o batatura dupa aspect. Un calus e dur uscat, indurat (intarit) si de o culoare galbuie sau gri. Pot fi mai putin sensibile la atingere decat pielea inconjuratoare si la atingere pot avea un aspect rugos (neregulat).

O batatura tare e indurata si ferma de asemenea. Poate prezenta un inel galben si moale, cu un centru gri. O batatura moale arata ca o rana deschisa.
Un calus sau o batatura pot fi confundate cu un neg. Negii sunt in general moi, durerosi cand sunt apucati si miscati latero-lateral (dintr-o parte in alta), pe cand calusurile si bataturile sunt dureroase cand se apasa direct pe ele.

Alte conditii clinice care pot semana cu calusurile si bataturile includ:
- un obiect in piele, cum ar fi o aschie sub piele
- sinovita metatarsiana (inflamatia capsulei ce captuseste articulatia de la capatul distal al metatarsului)
- un neurinom (neurinomul Morton): o tumoreta din celule nervoase
- zone de piele intarite congenitale (mostenite genetic).

Calusurile si bataturile sunt de obicei diagnosticate printr-un examen fizic. Daca sunt localizate la picioare, pacientul va fi rugat sa-si scoata pantofii si sosetele, apoi se examineaza picioarele. Daca au alta localizare, cum ar fi genunchi sau pe coate, specialistul va examina si aceste zone. Medicul ar putea pune intrebari despre locul de munca, despre hobby-uri si despre ce tip de incaltaminte poarta pacientul.

Daca specialistul suspicioneaza o problema cu oasele de la picioare, poate solicita o radiografie a piciorului.
In cazul in care calusurile si bataturile nu sunt localizate pe o suprafata osoasa sau nu este evident un punct de presiune, specialistul poate cauta si o alta cauza, cum ar fi cancerul de piele sau o cauza genetica.
Daca pacientul are diabet, o arteriopatie periferica, o neuropatie periferica sau alte conditii clinice ce pot cauza probleme circulatorii sau amorteala, acestea ar trebui comunicate specialistului. Aceste maladii modifica planul de tratament.

Nu este necesar tratamentul calusurilor si bataturilor, decat cand cauzeaza durere. Daca determina durere, scopul tratamentului e indepartarea presiunii sau a frecarii care determina aparitia acestora si apoi lasarea unui timp de vindecare. Tratamentul initial implica in general tratamentul acasa. Acesta include alegera cu grija a incaltamintei, folosirea pietrei ponce si folosirea de acid salicilic.
Daca pacientul are diabet, o arteriopatie periferica, o neuropatie periferica sau alte conditii clinice ce pot cauza probleme circulatorii sau amorteala, trebuie consultat specialistul inainte de initierea oricarui tratament.

In functie de localizarea calusului sau a bataturii sau daca exista diabet, o arteriopatie periferica sau alte conditii clinice ce pot cauza probleme circulatorii sau amorteala, optiunile de tratament includ:
- consultarea specialistului pentru micsorarea calusului sau a bataturii: specialistul poate face aceasta cu un mic cutit, in biroul sau
- reducerea marimii calusului prin inmuierea calusului sau a bataturii in apa calduta, iar apoi folosirea pietrei ponce pentru a elimina cu delicatete pielea moarta: nu trebuie taiata batatura sau calusul de catre pacient, mai ales daca exista diabet, o arteriopatie periferica sau alte conditii clinice ce pot cauza probleme circulatorii sau amorteala
- purtarea de pantofi incapatori si care se potrivesc bine, cu botul mai larg: acestia vor impiedica degetele de la picioare sa stea aglomerate, scazand presiunea exercitata asupra bataturilor dure; talpile mai groase pot scadea presiunea exercitata asupra calusurilor in timpul mersului
- folosirea de branturi de diftina sau fetru sau de inserturi ortopedice, pentru a tine piciorul si degetele de la picioare intr-o pozitie cat mai comoda si pentru a preveni frecarea: specialistul poate ajuta la alegerea pozitiei in care sa asezati branturile
- folosirea de acid salicilic pentru inmuierea calusului sau a bataturii, care se poate indeparta mai apoi prin folosirea pietrei ponce.
Unii specilisti nu recomanda folosirea acidului salicilic, pentru ca acesta poate afecta si pielea inconjuratoare. Daca se foloseste acidul salicilic, acesta trebuie aplicat numai pe suprafata calusului si nu si pe pielea inconjuratoare.

Tratament chirurgical

Operatiile chirurgicale sunt folosite rareori pantru tratamentul calusurilor si bataturilor. Totusi, daca o structura osoasa subiacenta (de dedesubt) cum ar fi un mont sau degetul doi orientat in jos cauzeaza aparitia calusului sau a bataturii, operatiile chirurgicale pot fi folosite pentru a modifica structura osoasa sau a indeparta acea structura osoasa.

Interventiile chirurgicale pot fi folosite doar daca celelalte tratamente au esuat. Daca tratamentul bataturilor moi nu a functionat, pielea de la baza celor doua degete poate fi cusuta (syndactilizare). Acesta creeaza un fel de tesatura partiala unde s-a localizat inainte batatura moale. O alta batatura nu se poate forma deasupra.

Calusurile si bataturile netratate pot cauza dureri in timpul mersului sau la purtarea de incaltaminte, modificari ale posturii sau ale mersului pentru a evita durerea, inflamatia structurii dintre piele si os (bursita), aparitia de vezicule (basici), infectia osului (osteomielita), infectia bacteriana a articulatiei (artrita septica) sau o ulceratie a pielii.

Daca pacientul are diabet, riscul de a face ulceratii ale pielii picioarelor creste. Intr-un studiu ce a inclus mai mult de 200 de ulceratii ale picioarelor datorate diabetului, pacientii care si-au tratat calusurile prin micsorare de catre medic, au avut mai putine ulceratii ale picioarelor, mai putine vizite la medic si mai putine interventii chirurgicale pentru tratamentul ulceratiilor.

De retinut!

Trebuie folosita cu grija piatra ponce pentru indepartarea sau reducerea dimensiunilor unui calus sau a unei bataturi. Daca se indeparteaza prea multa piele sau se merge prea adanc, acestea pot avea ca rezultat sangerarea si infectia.
Unele branturi contin medicamente incluse in brant. Acestea inmoaie prea tare batatura si pot cauza infectii. Acest tip de brant este mai bine sa fie evitat. In cazul in care calusul sau batatura produce durere si nu dispare, ar trebui poate sa fie consultat un medic ortoped.

Calusurile si bataturile pot fi prevenite prin reducerea sau eliminarea presiunii exercitate asupra pielii:
- trebuie purtati pantofi incapatori si adecvati
- trebuie purtate sosete care sunt adecvate: sosetele prea largi se pot aglomera in pantof, creand presiune
- folosirea de manusi in timp ce se utilizeaza harletul sau grebla
- daca si alte parti sunt expuse la frictiune, folositi materiale care sa o atenueze: de exemplu, daca se petrece mult timp in genunchi in timp ce montati parchetul, ar trebui purtate genunchiere.