Primul ajutor in caz de inconstienta

Cand o persoana isi pierde starea de constienta, este esential ca persoanele din jurul sau sa reactioneze corect pentru a-i salva viata. Unele masuri simple de prim ajutor, incepnd cu verificarea semnelor vitale si evaluarea vatamarilor suferite pot ajuta victima pana la sosirea cadrelor medicale.

Daca victima nu are puls, poate fi necesara inceperea compresiilor toracice,. Cunoasterea unor tehnici minime de prim ajutor poate ajuta la gestionarea corecta a unor situatii extrem de delicate.

Cand o persoana pare sa fie inconstienta, primul lucru ce trebuie facut consta in verificarea sigurantei, atat pentru salvator cat si pentru victima. Vom avea grija ca sa indepartam, cat se poate, pericolele iminente care pot expune la risc atat pe victima cat si pe salvator. (de ex curent electric, butelii de gaz, flacara, trafic rutier intens etc) Ulterior ne apropiem de victima si il intrebam cu voce ridicata , eventual scuturandu-l usor de umar: "Esti bine? Cum esti? Ma vezi? Stii unde te afli? Ce s-a intamplat?" etc. Acestea sunt intrebari care ne permit o evaluare rapida a starii de constienta a victimei.

Nu se recomanda miscarea victimei atunci cand se suspecteaza traumatisme ale coloanei vertebrale deoarece miscarile pot agrava situatia. In cazul in care salvatorul nu primeste niciun raspuns, urmatorii pasi trebuie efectuati in ordine:

- verificarea permeabilitatii cailor aeriene prin metoda PAS (Privesc – Ascult – Simt); (ma apropii cu obrazul de nasul si gura victimei, incercand sa ii simt respiratia pe obraz si sa ii urmaresc miscarile de exansiune a toracelui ce apar normal o data cu respiratiile spontane.)
- verificarea pulsului la carotida, bilateral, dar pe rand, nu ambele concomitet.
- apelarea serviciilor de urgenta (112).

Situatiile in care serviciile de urgenta trebuie solicitate includ:

- victima nu are puls sau acesta este perceput cu greutate;
- victima nu respira sau are respiratii agonice;
- salvatorul nu primeste raspuns din partea victimei;
- exista rani grave sau hemoragii.

Atunci cand se suna la numarul 112, apelul nu trebuie inchis pana cand nu este cerut de operator acest lucru. De asemenea, indicatiile primite de la operatori trebuie urmate intocmai.

In cazul in care victima este constienta, dar pare dezorientata, salvatorul trebuie sa ii puna intrebari de baza despre numele si data nasterii, daca stie unde se afla si in ce zi este, dar si daca stie ce a patit si daca urmeaza tratamente, in special cu anticoagulante.

Raspunsurile eronate, fara legatura cu intrebarea sau chiar incapacitatea de a raspunde reprezinta indicii cu privire la faptul ca victima sufera o alterare a starii de constienta. Aceste informatii trebuie comunicate rapid catre serviciile medicale de urgenta.

Daca victima pare a avea leziuni spinale, nu trebuie deplasata, iar gatul acesteia trebuie mentinut fix. In cazul in care nu exista leziuni spinale, iar victima respira si este inconstienta, trebuie asezata in pozitia laterala de siguranta. Astfel, se reduce riscul de aspiratie a lichidul de varsatura, ce poate duce la complicatii letale, precum sindromul Mendelson.

Daca victima nu respira

In cazul in care persoana inconstienta nu respira, trebuie sa se verifice pulsul. Astfel, daca inima bate, se impune administrarea de oxigen.

In cazul in care victima nu respira si nu are puls, trebuie sa se inceapa resuscitarea cardio-pulmonara pana la sosirea echipajelor medicale, pana la revenirea victimei sau pana cand salvatorul este epuizat.

Daca victima are hemoragie

Daca persoana inconstienta are sangerari puternice, leziunea trebuie localizata, iar la nivelul ei trebuie aplicata o presiune puternica pentru a incetini fluxul de sange.

Daca este posibil, poate fi montat un garou, dar nu mai mult de doua ore (trebuie notata ora la care garoul a fost montat). De asemenea, trebuie sa se detecteze daca sangerarea provine de la o artera sau de la o vena.

Hemoragiile cu sange venos au aspect de „pata de ulei”, iar in cele arteriale sangele tasneste ritmic, pulsatil.

Resuscitarea cardio-pulmonara este o procedura de urgenta folosita atunci cand o persoana nu mai are puls, iar respiratia ii este oprita. Se compune din compresii toracice si respiratii artificiale.

Adesea, din diferite motive se prefera doar realizarea masajului cardiac. Se considera ca doar acesta poate salva viata victimei pana la sosirea cadrelor medicale, deoarece poate oferi sangele oxigenat de care creierul si restul organismului au nevoie.

Inainte de inceperea resuscitarii, se incearca trezirea victimei. Daca aceasta nu raspunde, capul trebuie inclinat spre spate pentru a se deschide caile respiratorii. Dupa ce caile respiratorii au fost deschise se pot incepe compresiile toracice, astfel:

- victima asezata in decubit dorsal pe o suprafata plata si tare, iar salvatorul pe partea dreapta, in genunchi;

- palma stanga a salvatorului trebuie asezata pe centrul sternului, iar palma dreapta trebuie asezata peste cea stanga, ulterior impreunand degetele celor doua maini;

- coatele nu trebuie indoite pe toata durata manevrei, iar umerii trebuie sa fie deasupra sternului victimei;

- se incepe apasarea pe pieptul victimei, realizand compresii de aproximativ 4-6 cm. La ridicarea mainilor, acestea nu trebuie sa isi piarda contactul cu suprafata toracelui victimei;

- se compun seturi de 30 de compresii cu o frecventa de 100-120 compresii pe minut. Acest lucru se estimeaza la doua compresii pe secunda.

Daca salvatorul are mai multe cunostinte medicale, poate realiza si ventilatii, astfel:

- capul victimei trebuie inclinat spre inapoi, iar barbia trebuie sustinuta, astfel incat sa se mentina deschise caile aeriene;
- nasul trebuie pensat de catre salvator, iar aerul trebuie insuflat pe gura;
- salvatorul trebuie sa sufle pana cand observa ridicarea pieptului victimei. Se realizeaza doua astfel de respiratii, lasand plamanii sa se relaxeze si sa expire intre insuflatii.
- se continua resuscitarea, realizand cate 30 de compresii toracice si cate doua respiratii, pana la sosirea serviciilor de urgenta. Daca sunt doi salvatori, acestia pot schimba rolurile, deoarece masajul cardiac este extenuant. De asemenea, resuscitarea se opreste daca victima tuseste, respira, se misca si are puls.

Exista anumite lucruri ce nu trebuie facute cand se intalneste o persoana inconstienta sau se acorda primul ajutor. Astfel, trebuie sa se tina cont de urmatoarele aspecte:

- victima nu trebuie asezata cu capul pe o perna, deoarece se poate perturba respiratia;
- victima nu trebuie ridicata;
- persoanele inconstiente nu trebuie stropite cu apa si nu trebuie bruscate;
- nu trebuie administrate lichide in mod fortat;
- nu trebuie incercata scoaterea obiectelor straine din caile respiratorii decat daca se pot elimina cu siguranta. In caz contrar, acestea pot fi impinse mai adanc si pot agrava situatia;
- persoanele inconstiente nu trebuie lasate nesupravegheate;
- persoanele inconstiente nu trebuie lasate intinse pe spate, deoarece pot aspira lichidul de varsatura.

Exista multiple cauze ce pot duce la pierderea starii de constienta. Urmatoarele evenimente traumatice pot duce la inconstienta:

- caderi;
- accidente grave;
- suportarea unei lovituri severe in piept sau la nivelul capului;
- existenta unei hemoragii masive, externe sau interne;
- intoxicatia cu monoxid de carbon sau chiar cu alcool;
- supradoza de droguri;
- otravirea;
- inecul.

Pierderea brusca a starii de constienta, pentru o perioada scurta de timp poarta denumirea de sincopa. Aceasta apare din cauza reducerii fluxului de sange oxigenat catre creier si are drept cauze urmatoarele situatii:

- deshidratarea;
- reducerea tensiunii arteriale;
- scaderea glicemiei;
- diferite probleme cardiace, precum aritmia;
- hiperventilatia.

Complicatiile unei stari de inconstienta prelungita pot fi extrem de severe. Lipsa oxigenarii creierului poate duce la leziuni ireversibile, iar sufocarea produce deces intr-un timp scurt.

Atunci cand o persoana este inconstienta, reflexul sau de deglutitie este absent, iar lichidul de varsatura poate patrunde in plamani ducand la pneumonie de aspiratie si la deces.

De asemenea, manevrele de prim ajutor pot duce la complicatii. Cea mai frecventa complicatie a masajului cardiac consta in fracturarea coastelor. Cu toate acestea, se prefera acest lucru in schimbul pierderii vietii.