Intoxicatia cu monoxid de carbon

Monoxidul de carbon este un gaz, incolor, inodor, insipid. Acest gaz invizibil, otravitor, provine din arderea unor gaze precum gazul natural, motorina, petrolul sau a lemnelor (de exemplu in sistemul de incalzire casnic, in motoarele masinilor, in sistemele de gatit sau focuri).

Intoxicarea cu monoxid de carbon apare cand se inhaleaza destul monoxid de carbon, incat acesta incepe sa inlocuiasca oxigenul transportat de sange. Aceasta se intampla, deoarece moleculele de monoxid de carbon se ataseaza de celulele rosii din sange de 250 de ori mai puternic decat cele de oxigen.

In timp ce oxigenul din sange este inlocuit de monoxidul de carbon, tesuturile si organele din organism care depind de acest oxigen, nu mai pot functiona normal.

Intoxicarea cu monoxid de carbon e cauzata de inhalarea monoxidului, un gaz insipid, inodor, incolor, provenind din arderea incompleta a unor gaze. Se poate acumula in zone inchise sau semi-inchise, cum ar fi: masini, case, cladiri. Daca se acumuleaza o cantitate prea mare de monoxid, acesta poate deveni mortal. Surse uzuale de monoxid de carbon pot include: - surse uzuale de incalzire (cum ar fi cele pe baza de gaz, lemne sau sobe pe carbune)
- gaze de masina (gaze de esapament)
- generatoarele barcilor locuibile
- gazele emise de aparatura casnica
- rulote propulsate pe baza de propan, masini de lustruit gheata si alte echipamente de lucru
- fumul de la o masina in flacari sau de la o cladire.

Majoritatea factorilor de risc ai intoxicatiei cu monoxid de carbon pot fi schimbati sau controlati. De exemplu, prevenirea acumularii monoxidului de carbon in locuinta se poate realiza astfel:
- sistemele de incalzire din locuinte sau semineele din interiorul locuintei vor trebui verificate anual si reparate daca este necesar
- toate sistemele care prezinta instalatie de aerisire (de exemplu, cosuri sau furnale) care nu functioneaza, trebuie reparate imediat
- sistemul de esapament al masinii sau cel de evacuare al locuintei trebuie verificat si reparat intr-un mod regulat
- nu trebuie pornita masina si lasata pornita intr-un spatiu inchis sau semi-inchis, ca de exemplu in garaj.
De asemenea, o persoana poate fi expusa la monoxid de carbon si in alte situatii, care nu se pot controla, incluzand:
- la locul de munca: de exemplu in depozitele unde sunt folosite elevatoare propulsate pe baza de propan, in topitoriile de otel, in fabricile de presat hartia
- in timpul incendiilor (de exemplu, intr-o cladire, pe un vas sau un avion).
Riscul de a fi expus la monoxidul de carbon este favorizat de prezenta unor semne la nivelul sistemelor de incalzire ori la nivelul dverselor dispozitive, fie la domiciliu fie la serviciu. Aceste semne pot include:
- lipsa sau prezenta unui cos de evacuare instalat prost
- caderea caramizilor sau deconectarea cosului de evacuare din jurul semineului
- funinginea, rugina sau apa scursa pe semineu, pe acoperisul sistemului de evacuare, pe furnal sau pe instalatia de incalzit.

Simptomele intoxicatiei cu monoxid de carbon variaza de la simptome usoare, pseudogripale (cum ar fi durerile de cap sau de stomac urmate de febra) pana la tulburari severe ale inimii si creierului. Expunerea prelungita la cantitati reduse de monoxid de carbon, pe parcursul mai multor zile poate determina moartea. Oamenii reactioneaza in mod diferit la expunerea la cantitati identice de monoxid de carbon. De aceea intoxicatia cu monoxid de carbon poate avea urmari usoare pana la cele grave, asupra diverselor persoane cu acelasi grad de expunere.
O persoana cu simptome usoare, de obicei nici nu suspecteaza intoxicarea cu monoxid de carbon. Simptomele primare pot imita simptomele gripei sau ale unor alte boli cu simptome similare, ceea ce ingreuneaza diagnosticul pus de un medic. Este de asemenea posibil ca o persoana cu simptome mult mai grave, sa nu fie constienta de seriozitatea sau gravitatea conditiei in care se afla, deoarece expunerea la monoxid de carbon poate induce oboseala sau confuzie. Daca o persoana are simptome de intoxicatie cu monoxid de carbon sau daca se suspecteaza intoxicarea cu acest gaz, primul gest care trebuie facut este scoaterea persoanei in afara zonei poluate si apoi trebuie chemata salvarea.
Simptomele intoxicatiei cu monoxid de carbon nu sunt specifice si de aceea pot fi asemanatoare cu simptomele prezente in alte boli. Aceste simptome includ:
- dureri de cap
- greata, stare de voma (adesea intalnite la copii)
- ameteala
- oboseala.
Alte simptome pot include:
- confuzie, somnolenta
- ritm cardiac si puls rapid
- vedere slabita
- dureri toracale
- convulsii, atacuri de diferite forme
- pierderea constientei.

Simptomele intoxicatiei cu monoxid de carbon se schimba in functie de concentratia din sange a carboxihemoglobinei (hemoglobina de care se ataseaza monoxidul de carbon, in locul oxigenului).
In unele situatii pot aparea indicii aratand expunerea la monoxidul de carbon. De exemplu, daca o familie sau un grup de oameni, traiesc sau lucreaza in aceeasi cladire si se plang de dureri de cap sau alte simptome ale gripei, aceste simptome ar putea fi induse de concentratii mari de monoxid de carbon. De asemenea, animalele de companie ce traiesc in casa se pot imbolnavi, acesta fiind un alt indiciu pentru diagnosticarea precoce a intoxicarii cu monoxid de carbon. Pe perioada de iarna, durerile de cap inexplicabile pot fi cauzate de sistemele de incalzire care nu functioneaza corect si care duc la acumularea de monoxid de carbon.
Simptomele ce debuteaza mai tarziu, ale intoxicatiei cu monoxid de carbon, pot aparea dupa zile sau saptamani de la intoxicatie. Simptomele intarziate sau efectele intoxicatiei pot duce la: pierderea memoriei, modificarea personalitatii, dezorientare, pierderea auzului si tulburari in comportament si dificultati in memorare.

Mecanism fiziopatogenic

Intoxicatia cu monoxid de carbon apare atunci cand monoxidul de carbon se amesteca si se leaga de hemoglobina sangvina, formand carboxihemoglobina (COHb). In urma acestui proces prin care monoxidul de carbon se leaga de hemoglobina, rezulta o scadere a cantitatii de oxigen care ajunge la nivelul tesuturilor organismului sau la nivelul organelor vitale, ca de exemplu creierul si inima. Monoxidul de carbon are o afinitate fata de hemoglobina de 250 de ori mai mare decat oxigenul.

Factorii care determina afectarea organismului in urma intoxicatiei cu monoxid de carbon sunt:
- capacitatea de ventilare a locului unde exista monoxid de carbon
- cantitatea de monoxid de carbon inhalata
- durata de timp cand persoana este expusa la monoxid de carbon
- varsta persoanei: copiii mici si persoanele invarsta sunt mult mai usor afectati si prezinta simptome mult mai severe
- starea generala de sanatate: persoanele care au si alte afectiuni, ca de exemplu boli cardiace sunt mult mai usor afectate si au simptome mai severe de boala
- cantitatea de monoxid de carbon ajunsa in circulatia sangvina la persoanele care fumeaza: fumatorii au deja o anumita cantitate de monoxid de carbon in sangele lor si dezvolta simptome mult mai severe
- altitudinea: la inaltime, in aer se gaseste o cantitate mai mica de oxigen care poate concura in cazul expunerii cu monoxidul de carbon.

Simptomele intoxicatiei cu monoxid de carbon sunt diferite in functie de concentratia carboxihemoglobinei din sange. Persoanele raspund diferit la acelasi nivel de monoxid de carbon la care sunt expuse. Copilasii, copiii, alte persoane si persoane cu alte efectiuni pot avea simptome mai severe. In cazul expunerii la monoxid de carbon a unei femei insarcinate, fatul prezinta un risc ridicat de intoxicatie cu monoxid de carbon. Dureaza mult mai mult eliminarea monoxidului de carbon din sangele fatului decat eliminarea gazului din sangele mamei.
Intoxicatia cu monoxid de carbon se poate instala brusc (inhaland o mare cantitate de monoxid de carbon intr-o perioada scurta de timp) sau se poate instala progresiv (inhaland o mica cantitate de monoxid de carbon o lunga perioada de timp).
Decesul in urma intoxicatiei cu monoxid de carbon apare in 10 minute de la expunerea la o cantitate mare de monoxid de carbon.
O persoana care are simptome usoare de intoxicatie cu monoxid de carbon, de fapt poate fi intoxicata foarte sever.
O persoana poate avea simptome intarziate ale intoxicatiei cu monoxid de carbon, acestea aparand dupa expunere.
Persoanele care au supravietuit dupa o intoxicatie severa de monoxid de carbon, pot dezvolta permanent o pierdere de memorie sau o deteriorare a creierului.
Efectele secundare care apar in urma intoxicatiei cu monoxid de carbon pot fi intarziate, acestea dezvoltandu-se dupa 2 pana la 40 de zile de la expunerea la monoxid de carbon. Aceste simptome intarziate pot aparea chiar daca persoana respectiva a fost tratata. Simptomele intarziate sau efectele intoxicatiei pot duce la pierderea memoriei, modificarea personalitatii, dezorientare, pierderea auzului, tulburari in comportament si dificultati in memorare.

Trebuie anuntat imediat un serviciu medical daca:
- exista simptome ale intoxicatiei cu monoxid de carbon, ca de exemplu dureri de cap, greata sau ameteala si in cazul suspectarii intoxicatiei cu monoxid de carbon
- persoana prezinta simptome ale intoxicatiei cu monoxid de carbon si este foarte confuza si dezorientata sau se plange de dureri in piept (persoana trebuie scoasa din mediul in care a fost expusa la gaz inainte de anuntarea serviciului medical)
- persoana este gasita inconstienta dupa expunerea la monoxid de carbon; aceasta trebuie scoasa in aer liber, afara din locuinta, cladire, autoturism sau din locul unde monoxidul este prezent.
Trebuie anuntat medicul, daca apar modificari ale vederii, miscarilor de coordonare sau modificari in comportament, in timpul saptamanilor de tratament urmate dupa intoxicatia de monoxid de carbon.

De retinut!

In cazul in care detectorul arata prezenta monoxidului de carbon in spatiul respectiv, luati urmatoarele masuri:
- trebuie anuntate toate persoanele din locuinta sau din cladire sa paraseasca locul
- trebuie anuntat departamentul de pompieri sau serviciile publice locale de la cel mai apropiat telefon; pompierii sau persoanele din serviciul public pot determina nivelul de monoxid de carbon din locuinta sau din cladire si pot identifica orice problema
- trebuie anuntat medicul de aceasta situatie.

Urmarirea cu atentie nu este indicata in cazul in care este suspectata intoxicatia cu monoxid de carbon. Trebuie sunat imediat serviciul de ambulanta sau medicul curant.

Medici specialisti recomandati

Evaluarea simptomelor intoxicatiei cu monoxid de carbon poate fi facuta de urmatoarele cadre medicale:
- medicii din serviciul de urgenta care raspund la 112 - medicii specialisti de medicina de urgenta
- medicii de familie
- medicii internisti
- asistentele medicale
- medicii rezidenti.
Urmatoarele cadre medicale pot evalua simptomele intarziate sau cele de lunga durata, ale intoxicatiei cu monoxid de carbon:
- medicul neurolog
- psihologul.

In cazul expunerii la monoxid de carbon sau atunci cand este suspectata intoxicatia cu monoxid de carbon, medicul trebuie sa adune informatii despre istoricul producerii intoxicatiei. Intrebarile vor fi despre durata simptomelor prezente, despre sursa posibilei intoxicatii cu monoxid de carbon, cate alte persoane (membrii familiei sau colegii de serviciu) au fost expuse si daca au aceleasi simptome si despre sistemele de incalzire si de gatit folosite. In urma acestor intrebari, medicul decide daca este necesar un test pentru monoxidul de carbon.
Testul standard pentru monoxidul de carbon masoara nivelul de carboxihemoglobina (COHb) din sange. Acest test nu trebuie sa intarzie niciodata inceperea tratamentului. Tratamentul trebuie inceput cat mai rapid posibil.
In cazul unei suspiciuni de intoxicatie cu monoxid de carbon, pot fi facute si alte analize, ca de exemplu determinarea gazelor arteriale sangvine si concentratia acestora in sange. Aceste teste pot fi recomandate pentru a evalua intreaga stare de sanatate sau pentru a identifica problemele cauzate de intoxicatia cu monoxid de carbon.

Cu ajutorul unui analizor portabil al respiratiei, se poate masura cantitatea de monoxid de carbon prezenta in aerul expirat. Acest test poate masura nivelele inalte ale gazului, dar nu poate determina nivelele scazute de monoxid de carbon.
Intrebarile puse de medic precum si alte investigatii, sunt necesare pentru a detecta modificarile subtile ale capacitatii de gandire clara a persoanei suspectata de intoxicatie cu monoxid de carbon.
Acestea pot fi folosite pentru determinarea tipului de tratament folosit.
Masuratori ale nivelului de alcool sau a altor medicamente din sange, sunt adesea facute in cazurile cand se suspecteaza o incercare de sinucidere sau o intoxicatie accidentala cu monoxid de carbon.
Tehnicile imagistice, ca de exemplu rezonanta magnetica nucleara (RMN) si tomografia cu emisie de pozitroni, pot fi uneori folosite pentru a evalua afectarea creierului.

Depistarea precoce a intoxicatiei cu monoxid de carbon

Nu exista un test screening de rutina pentru depistarea intoxicatiei cu monoxid de carbon. In cazul suspectarii intoxicatiei cu monoxid de carbon se vor face analize suplimentare.
In lunile de iarna, intoxicatia cu monoxid de carbon poate fi suspectata la persoanele ce se prezinta la camera de garda cu simptome severe, dureri de cap, greata si ameteala. Informatiile despre locuinta persoanei, a locului de munca si despre afectarea membrilor din familie in urma expunerii sau a colegilor, determina medicul indirect sa recomande un test pentru monoxidul de carbon.

Scopul tratamentului in intoxicarea cu monoxid de carbon este de a inlatura monoxidul de carbon de la nivelul hemoglobinei sangvine si de a determina un nivel normal al oxigenului in sange.
Tratamentul imediat in intoxicatia cu monoxid de carbon, este de a inlatura persoana din mediul in care monoxidul de carbon este prezent.
In cazul in care se cunoaste sau se suspecteaza intoxicatia cu monoxid de carbon se iau urmatoarele masuri:
- parasirea cladirii sau a masinii unde monoxidul de carbon este prezent
- persoana trebuie sa stea linistita (in acest mod se va conserva oxigenul in sange, care este deja in cantitati mici, deoarece monoxidul de carbon l-a inlocuit partial)
- in spital se recomanda oxigenoterapia: cel mai frecvent tip de oxigenoterapie este terapia cu oxigen 100%, aceasta implicand administrarea oxigenului prin intermediul unei masti etanse
- in cazul intoxicatiei severe cu monoxid de carbon, cand nu se poate realiza o respiratie fiziologica se recomanda intubarea si respiratia artificiala a persoanei respective
- in unele cazuri se recomanda terapia cu oxigen hiperbar, in care persoana respectiva este asezata intr-o camera unde exista presiune crescuta a aerului (camera hiperbara) pentru a inlatura mai rapid monoxidul de carbon.
In momentul tratarii intoxicatiei cu monoxid de carbon se iau in considerare prezenta anumitor factori.

Analizele recomandate determina cantitatea monoxidului de carbon din sange.
Tinerii, copiii mici, persoanele invarsta sau persoanele cu afectiuni cardiace, sunt mult mai afectati de prezenta monoxidului de carbon in sange. De obicei, tratamentul include oxigenoterapie pentru tratarea simptomelor severe si scaderea cat mai rapida a nivelului de monoxid de carbon din sange.
Daca tratamentul este prompt, majoritatea persoanelor isi revin din intoxicatia de monoxid de carbon. Daca nu este tratata, intoxicatia severa cu monoxid de carbon determina lezarea inimii sau a creierului sau chiar moartea. Chiar dupa tratament, daca o persoana supravietuieste dupa o intoxicatie severa cu monoxid de carbon, aceasta poate ramane cu o pierdere permanenta de memorie sau lezarea creierului. Oricum, cele mai multe persoane aflate intr-o stare grava sau care mor in urma intoxicatiei cu monoxid de carbon, nu au primit niciodata tratament. Este extrem de important ca persoanele sa fie atentionate in privinta semnelor de intoxicatie si in initierea imediata a tratamentului in cazul intoxicatiei cu monoxid de carbon.

De retinut!

Oxigenoterapia nu trebuie intarziata de recoltarea analizelor. Dupa tratament, orice modificare a vederii, a miscarilor de coordonare sau de comportament aparuta in saptamanile urmatoare trebuie discutata cu medicul. In cazul unei femei insarcinate, intoxicatia cu monoxid de carbon trebuie tratata chiar daca monoxidul de carbon nu mai este prezent in sange, deoarece acesta poate fi in sangele fatului.
Nu exista tratament medicamentos pentru intoxicatia cu monoxid de carbon. Nu exista tratament chirurgical pentru intoxicatia cu monoxid de carbon. Tratamentul standard pentru intoxicatia cu monoxid de carbon este oxigenoterapia. Aceasta isi propune sa aduca nivelul de oxigen din sange la valori normale. Oxigenoterapia determina inlocuirea monoxidului de carbon cu oxigen. Doua tipuri de oxigenoterapie sunt folosite.

Oxigenoterapia cu 100% oxigen

Acest tratament este cele mai frecvent folosit in intoxicatia cu monoxid de carbon. Cu ajutorul acestei terapii respiratia se realizeaza prin intermediul unei masti sau in unele cazuri, se foloseste ventilatia mecanica asistata (un tub introdus prin trahee). Oxigenoterapia determina scaderea concentratiei de monoxid de carbon din sange. De obicei nu sunt riscuri dupa oxigenoterapia folosita o scurta perioada de timp. Cu toate acestea, persoanele care au bronhopneumopatie cronica obstructiva (BPOC) pot avea probleme cu respiratia daca primesc prea mult oxigen.

Terapia cu oxigen hiperbar

Aceasta presupune inchiderea persoanei intoxicate cu monoxid de carbon intr-o camera de presiune, in timp ce oxigenul pur este pompat cu presiune. Aceasta reduce rapid nivelul de monoxid de carbon din sange si restabileste capacitatea de transport a oxigenului. Camera hiperbara furnizeaza oxigen cu o presiune inalta. Acest tratament este folosit in cazurile moderate sau severe de intoxicatie, deoarece actioneaza mai rapid decat oxigenoterapia cu oxigen 100%. Un studiu recent a aratat ca trei tratamente cu oxigen hiperbar pe parcursul a 24 de ore, reduc riscul de aparitie a problemelor cognitive (de cunoastere), ca de exemplu pierderea memoriei, atentiei sau concentrarii.
Decizia de a folosi terapia cu oxigen hiperbar, este luata in functie de caz, depinde de persoana si de severitatea intoxicatiei cu monoxid de carbon. Este folosita cel mai adesea pentru tratarea cazurilor severe de intoxicatie cu monoxid de carbon, la persoanele care sunt sau au fost inconstiente datorita intoxicatiei, persoanele care au simptome severe, ca de exemplu confuzia, femeile insarcinate care au fost expuse o perioada importanta de timp la monoxid de carbon.
In prezent, cercetatorii sunt pe cale de a dovedi ca folosirea ambelor gaze ca oxigenul si dioxidul de carbon impreuna, pot reduce nivelul de monoxid de carbon din organism. Acest tratament potential nou, este numit hiperventilare cu gaze normale. In multe spitale nu exista spatiu pentru camera hiperbara iar terapia cu oxigen si dioxid de carbon poate fi mult mai accesibila si mai eficienta ca terapie in intoxicatia cu monoxid de carbon.

De retinut!

Tratamentul intoxicatiei cu monoxid de carbon trebuie inceput cat mai repede si nu trebuie intarziat de recoltarea analizelor. Terapia cu oxigen hiperbar necesita echipament special si nu poate fi intotdeauna disponibila in teritoriul respectiv. Cu toate acestea in cazurile severe de intoxicatie cu monoxid de carbon poate determina reducerea riscului de a dezvolta complicatii pe termen lung. Persoanele din departamentul de urgenta care sunt solicitate, cunosc existenta unei camere hiperbare in teritoriul respectiv. Nu se recomanda tratarea simptomelor la domiciliu atunci cand se suspecteaza intoxicatia cu monoxid de carbon.

Sursele de incalzire

Sursele de incalzire, semineele si dispozitivelor de aerisire trebuie verificate anual.
Toate sursele, aparatele de incalzire trebuie sa functioneze si sa detina dispozitive de aerisire pentru a indeparta gazele acumulate in spatiile inchise.
Sursele de incalzire, semineele si dispozitivele de aerisire trebuie verificate daca au funingine, rugina, murdarie, un blocaj sau eroziuni.
Nu se foloseste petrol sau propan pentru functionarea sistemelor de incalzire in spatii inchise, ca de exemplu in rulotele de vacanta, in trailere sau in corturi.
Nu se folosesc cuptoarele din bucatarie pentru a incalzi locuinta, in special cuptoarele cu gaz.
Nu se inchide locul unde se ard lemne sau hartie, inainte ca focul sa fie stins complet.

Gazele de esapament ale masinii

Nu se recomanda stationarea intr-o masina parcata, cu geamurile inchise si cu motorul pornit.
Nu se recomanda stationarea intr-o incapere inchisa sau aproape inchisa ca de exemplu in garaj, cu motorul pornit chiar daca usile garajului sunt deschise.
Nu se recomanda calatoria in portbagajul unei masini alimentata cu benzina.

Gatitul

Nu se recomanda folosirea carbunelui pentru gratar sau folosirea gratarului in interiorul rulotelor, masinilor de campat, trailere sau corturi.

Alte surse de monoxid de carbon

Nu se recomanda plasarea generatoarelor sau masinilor de presiune langa geamurile sau usile locuintei.
Nu se recomanda fumatul sau prezenta langa o persoana care fumeaza, intr-o camera prost ventilata.