Ce trebuie sa stim despre manevrele de prim-ajutor

Intr-o lume in care numarul pericolelor creste constant si intr-o perioada in care cunostintele medicale incep sa fie tot mai amanuntite situatiile in care intalnim persoane ce au suferit diferite tipuri de accidentari este tot mai des intalnit.Mai exista si situatii in care le este afectata starea de sanatate intr-atat de mult incat lesina in plina zi, situatii in care persoane ce au minim de cunostinte de prim ajutor pot face diferenta intre salvarea unei persoane si posibil chiar decesul acesteia.

Situatia in care observam un accident rutier, sau in cazul in care observam o persoana lesinata ori o persoana care se ineaca ori doar ce a fost scoasa dintr-o situatie de acest gen (inec, incendiu) iar la fata locului nu se afla persoane avizate in a acorda primul ajutor (cadre medicale) este momentul in care putem interveni.

Prima intrebare care trebuie sa ne-o adresam noua, este “stim ce avem de facut?” deoarece inainte de a demara orice actiune trebuie sa fim siguri ca prin actiunile pe care le vom intreprinde nu vom produce mai multa rau decat bine. Aceasta situatie se refera la cazul de exemplu in care o persoana e posibil sa fi suferit o fractura sau o leziune in zona coloanei cervicale care poate leza maduva spinarii si duce la paralizie. In aceasta situatie indicatia absoluta este de a nu misca sau muta persoana. Mai apoi, a doua intrebare care trebuie sa se succeada rapid dupa prima, este: putem sa facem fata acestei actiuni? Suntem suficient de stapani pe sine pentru a face fata acestei situatii?

Inainte de incepe actiunea, exista doua tipuri de masuri ce reprezinta un protocol in ce priveste cum trebuiesc realizate masurile de prim ajutor.

In acest sens, primele etape sunt referitoare la cei 5 de A. Adica o formula memotehnica care se refera la cum trebuie abordata aceasta situatie de urgenta pentru a minimaliza efectele si a actiona cat mai eficient si mai rapid.

• A–Asigura-te: Prima masura este ca salvatorul sa se asigure pe sine. Adica situatia care poate a produs situatia de urgenta este in masura sa pericliteze si viata salvatorului. Astfel ca daca se suspecteaza o scurgere de gaze, salvatorul trebuie sa se asigure ca nu ii este pusa in pericol si viata lui.
• A-Anunta: Dupa ce ne-am asigurat si ne-am apropiat de victima pentru a constata situatia de urgenta si in ce masura exista o absenta a pulsului sau a respiratiei este momentul in care trebuie sa anuntam situatia de urgenta la 112. Numarul unic de urgenta trebuie format de indata pentru a semnala cat mai rapid situatia intalnita. Este necesar a fi concisi si a anunta la 112 cu precizie sau cat mai precisi putem fi: Locatia noastra, situatia intalnita si cum se prezinta starea de sanatate a individului (indivizilor) intalniti, mai apoi vom conferi detaliile mai putin importante, sau orice alte informatii ne sunt solicitate.
• A-Alarmeaza. Deoarece situatia se poate sa impuna manevre de resuscitare sau alte masuri de salvare pe un termen mai lung sau situatii in care este posibil a avea nevoie de ajutor,este imperios necesar a alarma si persoanele din jur, astfel incat sa mai putem gasi (daca exista) si un al doilea sau al treilea ajutor.
• A-Astampara: Aceasta se refera atat la faptul ca este posibil ca in jur sa existe deja un conglomerat de persoane adunate, astfel incat trebuie sa avem grija ca acestea sa nu se suprapuna prea mult sau sa aglomereze prea mult situatia care poate ingreuna capacitatea de respiratie sau de alta natura a victimei.
• A-Actioneaza: Acum este abia momentul in care trebuiesc debutate masurile.

Intre primul si cel de-al doilea A (Asigura-te) si A (Anunta) trebuie aplicata o alta formula memotehnica denumita ABC (in engleza: Air, Breath, Circulation) sau in limba romana PAS (Priveste, Asculta, Simte). 

• Priveste-Acestea se refera la o scurta si succinta analiza a victimei si se refera la faptul ca daca victima este intinsa, ne aplecam capul astfel incat urechea noastra sa fie in dreptul foselor sale nazale iar privirea inspre abdomenul victimei. Privirea trebuie sa fie catre cavitatea abdominala/toracica ca sa se observe daca aceasta se expansioneaza, fapt care ar sugera o respiratie.
• Asculta – ca sa vezi daca exista o bataie cardiaca, la aceasta masura se poate incerca inainte sau ulterior si o comprimare cu degetele a carotidelor pentru a se observa daca exista puls la aceste vase.
• Simte: Se refera la faptul daca se simte pe obrazul salvatorului respiratia data de victima.

Acest PAS sau ABC ne confera informatiile daca persoana se afla in stop respirator (absenta respiratiei), stop cardiac (absenta pulsului) sau ambele.

Stop-ul cardio-respirator este o situatie foarte periculoasa deoarece din momentul in care numai exista puls numai exista posibilitatea ca sangele cu oxigen sa fie transportat spre creier si de aici sa fie preluat cel cu dioxid de carbon. Fara aceasta asigurare de oxigen si eliminare a dioxidului de carbon, creierul incepe sa sufere modificari ireversibile dupa doar 3 minute de absenta a acestui schimb de gaze. Dupa primele 3 minute creierul incepe sa aiba celulele lezate iremediabil, fapt pentru care situatia este una destul de imperios necesara in a se lua masuri.

In cazul unui stop cardio-respirator ce trebuie sa facem?

Primul pas ar fi asigurarea permeabilitatii cailor aeriene. Adica dupa o scurta inspectie se incearca a se observa daca fosele nazale sunt permeabile, sau cavitatea bucala. Pentru acest lucru se poate face extensia capului (adica cu mana dreapta se apuca fruntea victimei si se flexeaza pe spate) timp in care cu mana stanga apucam si tragem usor in sens invers menton-ul (mandibula victimei), se poate observa daca exista permeabilitatea pe aceasta cale si in al doilea rand ne asigura noua ca si salvator pozitionarea perfecta pentru insuflarile care urmeaza a fi efectuate. Din acest moment (si in cazul in care una din caile aeriene este permeabile) se va proceda la compresiuni si insuflatii cu o frecventa de 30 compresiuni la 2 insuflatii.

Cum se efectueaza insuflatiile si cum se efectueaza compresiunile

- Insuflatiile se vor efectua prin pensarea (prinderea cu doua degete a foselor nazale) si fixarea cavitatii bucale a salvatorului peste cea a victimei si se incearca a se sufla cu putere oxigen inspre plamanii victimei.

- Compresiunile se fac prin fixarea mainii stangi in regiunea procesului xifoid al sternului sau mai precis imediat sub acesta. Acest proces xifoid al sternului este usor identificabil deoarece se mai denumeste si capul pieptului. Compresiunile trebuiesc efectuate cu mainile salvatorului in extensie totala (adica mainile perfect drepte) iar pentru asigurarea unui ritm cardiac adecvat salvatorul trebuie sa efectueze compresiunile numarand in minte: unu si doi si trei si patru si cinci, iar dupa aceasta unspe doispe treispe paispe (si nu paisprezece). Aceasta ar asigura un puls de 90-100 de batai pe minut.

Conditii care pot periclita viata:

Hemoragiile: Deoarece exista si situatii in care nu vorbim neaparat de stop cardio respirator ci alte situatii de urgenta care pot periclita viata acestuia ne mai putem referi la cateva situatii in care vorbim de o masura de prim ajutor. In cazul in care persoana a suferit un traumatism si asadar si o leziune care produce hemoragie (sangerare) trebuie avut in vedere ca aceasta hemoragie poate produce exsanvinare dar si stop cardio-respirator prin scaderea periculoasa a volemiei (volumului de sange).

• Este necesara inspectia rapida a tipului de sangerare, adica felul cum se prezinta sangerarea in plaga. Daca vorbim de o hemoragie sacadata, pulsatila vorbim de o hemoragie arteriala.
• Daca vorbim de o sangerare in jet atunci este vorba de o hemoragie venoasa, iar daca este una care pare sa “balteasca” atunci vorbim de lezarea unui capilar. Tipul de vas ce a fost lezat are importanta deoarece in functie de aceasta se vor administra masurile de prim ajutor.

Deoarece sangele arterial pleaca de la inima si asigura sange catre tot organismul iar cel venos este invers dinspre tesuturi spre inima, astfel ca daca vrem sa oprim sangerarea ne este necesar un garou care poate fi alcatuit dintr-o fasa de tifon sau orice poate asigura o compresie stransa. In cazul sangerarii arteriale compresiunea cu fasa va fi facuta deasupra de locul leziunii, iar la cel venos se va efectua sub locul sangerarii.  A se avea in minte plasarea unui biletel sub aceasta compresa pe care sa se noteze ora si minutul la care s-a fixat aceasta compresa. La 15-20 de minute dupa fixarea stransa a compresei este necesara eliberarea pentru cateva secunde consecutive (pana la un minut) pentru a nu sista complet alimentarea cu sange a zonei inferioare sau superioare leziunii.

In cazul sangerarii de capilar este necesara compresiunea printr-un material cat se poate de steril (tifon sau batista curata) direct pe locul sangerarii si compresiunea puternica pe aceasta zona.

Daca se observa blocarea cailor aeriene superioare: A nu se incerca extragerea obiectului ce blocheaza caile aeriene decat daca sunteti siguri de extragerea acestui obiect ce produce blocajul si sa nu existe posibilitatea de a scapa aceasta obturatie si mai adanc in sistemul respirator. Daca cavitatea bucala este blocata, se poate incerca insuflarea prin fosele nazale, sau daca fosele nazale sunt blocate se va realiza insuflarea automata pe cavitatea bucala.

Daca exista leziuni la nivelul coloanei cervicale sau la nivelul craniului este indicat ca pacientul sa nu fie miscat sau mutat sub nici o forma pana ce nu soseste o echipa medicala, deoarece o leziune a maduvei din coloana cervicala poate conduce la o paralizie.

Daca exista o leziune infestata, sau in cazul unei fracturi deschise (adica in care osul strapunge tegumentul si o portiune din os este extravazata) a nu se incerca nici o manevra de corectare a acesteia, ci doar daca exista asupra salvatorului apa oxigenata sau betadina sunt singurele doua ce pot fi folosite in masura de siguranta. Nu este permisa utilizarea spirtului sau a iodului deoarece pot produce arsuri sau leziuni chiar mai grave!

In cazul unei fracturi observabile la unul dintre membre, exista posibilitatea fixarii unei atele, daca exista cunostinte de prim ajutor (un curs in acest sens), astfel ca se poate fixa o atela. Paralel cu piciorul se poate fixa o scandura sau o creanga puternica ori in absenta acestora se poate folosi ca si atela chiar si celalalt picior, in pozitia dreapta si fata de aceste atele improvizate se vor lega in 2,3 locatii fase de tifon pentru a asigura o fixare osoasa fata de fractura cat mai aproape de pozitia fiziologica.

Concluzie

De cele mai multe ori, o situatie de urgenta ne poate speria sau chiar sa nu stim ce avem de facut, important este sa ne pastram calmul si sa anuntam la 112 situatia.