Pneumonia comunitara

Vezi galerie foto

Pneumonia reprezinta inflamatia plamanilor adesea cauzata de o infectie cu o bacterie sau un virus.

Aceasta boala determina aparitia dispneei (dificultatea respiratiei, gafaiala) deoarece plamanii trebuie sa depuna mai mult efort pentru a mentine adecvat nivelul seric (in sange) al oxigenului.

Simptomele pneumoniei cauzate de bacterii debuteaza de obicei brusc si se pot datora unei infectii a cailor respiratorii superioare cum ar laringita, traheita sau gripa.

Simptomele comune includ febra, tusea care, de obicei, este productiva (cu expectoratie) cu eliminarea unei spute (mucus eliminat din plamani) de culoare verde-galbuie si tahipnee (respiratie superficiala si rapida).

Batranii au simptomatologie diferita, mai usoara. Semnul major al pneumoniei la batrani este tulburarea functiilor cognitive (confuzie, delir) sau agravarea bolii pulmonare deja existente.

Simptomele pneumoniei care nu este cauzata de bacterii, numita pneumonie nonbacteriana, includ febra, tusea, respiratia superficiala si o productie de sputa in cantitate mica.
Tratamentul acestei boli consta in antibiotice.

Ce este pneumonia?

Termenul de pneumonie este un termen general atribuit infectiilor pulmonare care determina dispnee (dificultati de respiratie). In cele mai multe cazuri, tratamentul poate fi facut la domiciliu si pneumonia nu determina afectarea functiei pulmonare.

Cu toate acestea, in cazurile batranilor peste 65 de ani, copiilor si persoanelor care sufera de alte boli, si in special boli pulmonare cum ar bronhopneumopatia cronica obstructiva, tratamentul se face intraspitalicesc, pneumoniile fiind mai severe la aceste categorii de persoane.

Cazurile de pneumonie usoara sunt adesea numite pneumonii ambulatorii (care pot fi tratate ambulatoriu, adica la domiciliu, fara a fi nevoie de spitalizare).

Pnemonia poate fi contactata din viata de zi cu zi, ca de exemplu de la scoala sau serviciu (numite pneumonii dobandite in comunitate sau comunitare) sau din spital (numite pneumonii nosocomiale).

Din fericire, tratamentul este eficient de obicei in toate cazurile, in special daca persoanele in cauza se prezinta la medic curand dupa debutul pneumoniei si tratamentul este inceput devreme.

Simptomele pneumoniei cauzate de bacterii au un debut brusc la persoanele sanatoase cu varsta sub 65 de ani.

Debutul este in timpul sau urmeaza unei infectii respiratorii superioare, cum ar fi gripa sau guturaiul si poate include:

- tusea, adesea cu productie de mucus (sputa) provenit din plamani. Sputa poate avea culoare ruginie sau verde sau cu striuri sangvinolente (contine mici cantitati de sange);

-febra, care este mai putin frecventa la batrani;

- frisoane;

- dureri de perete toracic (dureri la nivelul pieptului) care se accentueaza dupa tuse si inspiratie;

- respiratie superficiala, accelerata (tahipnee) si senzatia de respiratie scurta;

- tahicardie (accelerarea batailor inimii);

- fatigabilitate sau slabiciune.

Dupa infectia cu un microorganism care determina pneumonie, perioada de incubatie (perioada de la infectie pana la debutul bolii) este de la 1-3 zile (incubatie scurta) pana la 7-10 zile (incubatie lunga).

Severitatea si durata pneumoniilor depind de:

Varsta si starea de sanatate - Persoanele in varsta si cele bolnave sufera de pneumonii mai severe si fac mai frecvent complicatii ale acesteia, cum ar fi bacteriemia (prezenta in sange a bacteriilor care au determinat penumoniile) sau septicemia (raspandirea bacteriilor in tot organismul).

Cauza pneumoniei - bacteriana sau virala (cauzata de un virus) - Pneumoniile virale sunt mai putin severe fata de cele bacteriene.

Rapiditatea instituirii tratamentului - Cu cat este tratata mai devreme, cu atat mai repede dispar simptomele.

Sistemul imunitar - La persoanele cu deficiente ale sistemului imun, pneumonia este mai severa fata de cele cu sistemul imun sanatos.

Factorii de risc pentru aparitia pneumoniei sunt:

- Fumatul - Acesta este cel mai semnificativ factor de risc pentru aparitia pneumoniilor la persoanele tinere sanatoase.

- Asocierea unei alte boli, in special pulmonare, cum ar fi bronhopneumopatia cronica obstructiva sau astmul bronsic.

- Deficienta sitemului imunitar.

- Suferinte la nivelul coastelor, cum ar fi traumatismele costale.

- Tulburari ale statusului mental (cum ar fi confuzia sau pierderea cunostintei) care cresc riscul aspiratiei sputei sau salivei de la nivelul nasului sau gurii in plamani, a lichidelor sau alimentelor din stomac in plamani.

Pneumonia se diagnosticheaza de obicei prin anamneza (discutia cu pacientul), examen fizic si radiografie pulmonara.

Bazandu-se pe anamneza si examenul fizic, medicul poate incepe tratamentul imediat, fara a mai face alte teste suplimentare.

Necesitatea unor alte teste depinde de severitatea simptomelor, varsta si starea de sanatate generala. De obicei, cu cat suferinta este mai severa, cu atat mai multe teste sunt necesare.

Acest lucru este valabil in special in cazul copiilor si batranilor.

Radiografia pulmonara se face, aproape in toate cazurile, pentru a depista modificarile pulmonare determinate de pneumonie sau pentru a depista alte cauze ale simptomelor.

Cu toate acestea, radiografia pulmonara nu releva intotdeauna prezenta sau nu a pneumoniei, in special daca este executata la prima imbolnavire.
In unele cazuri, radiografia pulmonara poate:

- sugera tipul microorganismului cauzator al pneumoniei (bacterie, fung, virus);

- arata complicatiile pneumoniei;

- arata suferinte pulmonare asociate pneumoniei, cum ar fi lichid pleural (lichid in cavitatea toracica) sau colapsul (obstructia) unui plaman;

- descoperi alte suferinte, cum ar fi insuficienta cardiaca, cancerul pulmonar sau bronsita acuta.

Tratamentul pneumoniei determinata de bacterii, cea mai frecventa cauza, consta in antibiotice.

Durata tratamentului variaza intre 5 si 14 zile, in functie de mai multi factori. In cazul persoanelor cu deficiente de sistem imun tratamentul poate fi mai lung de 14 zile.

Medicul specialist alege antibioticul in functie de mai multi factori, incluzand varsta, tipul simptomelor si severitatea lor si de necesitatea de spitalizare.

Desi recomandarile antibioticelor difera de la medic la medic, primul antibiotic folosit este unul care are spectru larg de actiune (poate distruge mai multe tipuri de bacterii).

Toate antibioticele folosite au o rata de eficienta inalta in tratarea pneumoniilor.

In cazul tratamentului ambulatoriu (la domiciliu), medicul poate recomanda oricare dintre urmatoarele clase de antibiotice:

- Macrolide, cum ar fi claritromicina, eritromicina, azitromicina.

- Tetracicline, cum ar fi doxiciclina.

- Fluorochinolone, cum ar fi levofloxacina, moxifloxacina, gatifloxacina.

Exista cateva metode de a preveni pneumonia:

- Abandonarea fumatului! Fumatul este un factor de risc pentru penumonie.

- Evitarea contactului cu persoane cu infectii respiratorii superioare, cum ar fi gripa si guturaiul. Pneumonia se poate dezvolta dupa aceste tipuri de infectii.

- Evitarea persoanelor cu pojar sau varicela, in cazul in care aceste afectiuni nu au fost dezvoltate anterior.

Pneumonia poate fi o complicatie a pojarului si varicelei, astfel ca, dobandirea acestor infectii este un factor de risc pentru pneumonie.