Oxiuroza (Enterobioza)

Vezi galerie foto

Oxiurile (Enterobius vermicularis) sunt paraziti care traiesc in aparatul digestiv inferior al oamenilor si consuma continut intestinal, alimentele ingerate de om. Sunt frecventi peste tot in lume in special la scolari.

Oxiurile adulte sunt niste viermi mici, subtiri, cu un capat rotund, nu mai mari de 12.7 mm in lungime. Ouale au forma ovalara, pe o parte sunt plate, pe cealalta sunt convexe si se observa doar la microscop. Oxiurile se mai numesc "viermisori de sezut" sau viermi filiformi.

Oxiuroza este rezultatul ingestiei oualor de Enterobius vermicularis dupa ce persoana a intrat in contact cu un individ parazitat sau cu un obiect care a fost infestat cu oua de paraziti. Infestarea se poate face si prin aer, prin inhalarea oualor din aer, cazuri foarte rare. In mai putine cazuri infestarea persista cand din ouale aflate in regiunea perianala se dezvolta paraziti tineri care ajung inapoi in intestinul inferior.

Oxiurile de obicei nu dau simptomatologie in afara de mancarimi usoare perianale. Multe persoane cu oxiuroza nu prezinta simptome si pot sa nu fie constienti de infestare. Parazitoza trece si fara tratament.
Cele mai frecvente simptome ale oxiurozei la copii includ:
-prurit (mancarimi) perianale. La multi copii acest simptom este usor. In putine cazuri acest prurit este sever
-somn agitat (mancarimea se accentueaza in timpul noptii).
Alte simptome prezente mult mai rar sunt:
-inapetenta (pierderea poftei de mancare)
-prurit in regiunea perineala
-dureri sau arsuri in timpul mictiunii
-viermi in scaun (foarte rar)
-eruptii tegumentare (urticarie)
-bruxism (a scrasni din dinti)
-enurezis (uda patul)
-dureri abdominale (rar, cu exeptia complicatiilor).
Simptomele de mai sus pot duce la anxietate.
Alte boli cu aceleasi simptome sunt boala hemoroidala si infectii date de alti paraziti intestinali (Ascaris, Trichuris sau taenia).

Ouale oxiurilor ajung in organism pe cale orala si se transforma in viermi in partea inferioara a aparatului digestiv. Incep transformarea in intestinul subtire si migreaza in intestinul gros unde trec in viermi adulti. Supravietuiesc prin consumul continutului intestinal. Fara tratament pot supravietui in aparatul digestiv al persoanei intre 1 si 3 luni.
Femeia adulta iese prin anus si depune oua in regiunea perianala in special noaptea. Miscarile acestui parazit in timpul migrarii si depunerii oualor se considera ca irita pielea si provoaca mancarimi. Ouale au o suprafata umeda si lipicioasa astfel incat cand copii se scarpina in regiunea perianala, acestea se lipesc de degete si ajung pe sub unghii. Ouale ajung pe obiecte ca robinete sau mancare si de aici la gura. Pot ajunge de asemenea si in haine, lenjeria de pat si pe mobila. Ouale traiesc in afara corpului pana la 2 saptamani daca mediul este cald si umed.

Oxiuroza se transmite prin contact cu o persoana care s-a scarpinat in regiunea perianala, cand ouale i s-au lipit de degete si au ajuns sub unghii. Infestarea apare in urmatoarele conditii:
-o persoana neparazitata duce mana la gura dupa un contact cu o persoana parazitata
-o persoana neparazitata atinge un obiect infestat cu oua de oxiuri (ca de exemplu lenjerie intima, haine, vase sau jucarii) si duce mana la gura
-lenjeria de pat sau hainele unei persoane parazitate cand sunt scuturate ajuta la ventilatrea oualor de paraziti. Aceste oua plutesc in aer si pot fi inghitite de alti oameni.

O persoana infestata poate fi reinfestata prin orice mijloc dintre cele enumerate mai sus sau cand ouale se prind de regiunea perianala si larvele migreaza inapoi in intestinul gros.
De vreme ce tratamentul pentru oxiuri ataca doar larvele si viermii deja formati, ouale pot perpetua parazitul in continuare la o persoana deja tratata. Al doilea tratament, aplicat pentru a distruge parazitii formati dupa tratamentul initial, trebuie administrat aproximativ 2 saptamani.

Complicatiile pe care le dau oxiurile sunt rare. Cele mai frecvente sunt infectiile tegumentare din regiunea perianala si cele din zona genitala. Apar datorita iritarii tegumentelor sau sangerarii datorita pruritului din zonele respective.

Se recomanda consultul de specialitate daca:
-parintele sau copilul are simptome de oxiuroza, daca nu s-au observat oxiurile si persoana doreste sa fie investigata. Daca este prima infestare la o persoana, se recomanda confirmarea diagnosticului de catre un medic specialist
-parintele gaseste viermisori in timpul imbaierii copilului sau igienei locale, in lenjeria de pat sau in hainute. Daca parintele a inceput sa-i administreze copilului mai mare de 2 ani un tratament necompensat si parazitoza nu a disparut. Nu se administreaza tratament copiilor sub 2 ani fara aprobarea unui medic
-persoana a avut oxiuri in trecut si in prezent are simptome de reinfestare. Se recomanda consultul unui medic specialist
-medicul curant a recomandat un tratament pentru oxiuroza si parazitoza nu s-a vindecat in timp util (in medie 4 sau 6 saptamani)
-parintele sau copilul au efecte secundare tratamentului pentru oxiuroza
-parintele sau copilul cu oxiuroza prezinta si alte simptome:
- febra sau durerile abdominale pot fi un semn precoce de complicatii ale oxiurozei
- roseata, sensibilitatea sau edemul zonei genitale pot fi semne de infectie tegumentara
- pruritul zonei genitale sau vaginale poate indica oxiuroza vaginala
- dureri la urinare, mictiuni frecvente sau impetuoase, lipsa controlului urinarii indica oxiuroza tractului urinar.

Expectativa vigilenta nu este adecvata cand o persoana prezinta simptome de oxiuroza. Desi oxiuroza prezinta de obicei simptome usoare si nu dau probleme grave de sanatate, tratamentul trebuie aplicat deoarece opreste raspandirea parazitozei la alte persoane si previne reinfestarea.
Expectativa vigilenta nu este recomandata membrilor unei familii cu o persoana infestata cu oxiuri. Daca un singur membru al familiei are oxiuroza sunt sanse mari ca si ceilalti membri ai familiei sa fie infestati. Aceasta situatie este foarte importanta in special pentru o femeie insarcinata. O femeie insarcinata este posibil sa nu poata urma un tratament pentru oxiuroza, astfel caceilalti membri ai familiei trebuie tratati pentru a scadea sansele de infestare a acesteia. Majoritatea medicilor recomanda tratament tuturor membrilor unei familii pentru prevenirea reinfestarii si a transmiterii parazitului.

Medicii specialisti care pot diagnostica si trata oxiuroza sunt:
-pediatrii
-medicii de familie
-medicii internisti.
Daca apar complicatii ale oxiurozei se poate apela la un medic specialist pe aparatul afectat, de exemplu:
-medicul gastroenterolog
-urologul
-medicul de boli infectioase
-ginecologul.

Daca se suspecteaza oxiuroza medicul va face o anamneza si un examen obiectiv. Examenul obiectiv va include examinarea regiunii perianale pentru observarea unor semne de iritatie sau roseata, daca exista. Suplimentar, medicul va ruga pacientul sa faca testul benzii adezive. Acest test este numit uneori testul celofanului sau testul cu scoci care consta in aplicarea unei bucati de banda adeziva transparenta pe regiunea perianala dimineata inainte de a se ridica din pat sau de a face dus. Banda este observata la microscop unde se cauta oxiuri sau larve. Acest test facut de 3 ori in 3 zile consecutiv va pune diagnosticul de oxiuroza in 90% din cazuri.
Alte teste se mai fac in cazul in care examenul obiectiv si testul celofanului sunt negative si inca se suspecteaza oxiuroza:
-proba de scaun. Desi o proba de scaun poate fi folositoare nu este de obicei cea mai buna metoda pentru diagnosticarea oxiurozei deoarece femelele nu depun multe oua in rect
-examinarea intestinului gros inferior (colonoscopie). Se face foarte rar, in cazurile in care tratamentul nu a fost eficient sau diagnosticul e neclar.
Daca se suspecteaza o complicatie a oxiurozei se pot face teste aditionale. Aceste teste vor fi adaptate la simptomatologia persoanei si la regiunea afectata.

Oxiurile se pot trata cu succes cu:
-tratament medicamentos. Atat tratamentul cu prescriptie cat si cel cu prescriptie libera se gaseste sub forma lichida, de comprimate de supt sau tablete. Femeile insarcinate sau care alapteaza si copii mai mici de 2 ani nu trebuie sa faca un tratament fara a discuta cu un medic despre riscurile si beneficiile tratamentului
-respectarea pasilor pentru prevenirea reinfestarii si transmiterea parazitilor care includ spalatul pe maini si spalarea frecventa a lenjeriei de pat si a hainelor. Aceste masuri sunt esentiale si foarte folositoare chiar daca nu se administreaza tratament.
Tratamentul oxiurilor se face cu medicamente atunci cand:
-sunt prezente semne si simptome de oxiuroza ca pruritul perianal
-sunt sanse mari de infestare a intregii familii si a prietenilor apropiati
Daca este prezent pruritul sever medicul va prescrie un unguent calmant care se aplica perianal. Daca apar complicatii ale infestarii cu oxiuri poate fi necesar tratamentul asociat.

De retinut!

Multe persoane cu parazitoza nu prezinta simptome si nu necesita tratament pentru vindecarea oxiurozei. Parazitoza se poate vindeca fara nici o interventie dar poate dura pana la 14 saptamani (adica doua cicluri de viata ale oxiurilor).
Totusi majoritatea medicilor recomanda tratament tuturor prietenilor apropiati unei persoane infestate, indiferent daca prezinta sau nu simptome. Tratamentul poate ajuta la prevenirea reinfestarii si transmiterea parazitozei altor oameni. Aceasta este deosebit de importanta in familiile cu oxiuroze recurente.
Tratamentul tuturor membrilor unei familii este important de asemenea daca exista femei insarcinate, care alapteaza sau copii mai mici de 2 ani. Acestor persoane cateodata nu li se poate administra tratament si tratarea celorlalti membri de familie scade sansa de a se infesta.
De obicei, persoanelor care prezinta simptomatologie se recomanda tratament la 2 saptamani dupa primul tratament pentru a distruge orice urma de oxiuri care au aparut din ouale neafectate de tratamentul initial in acest timp.

Pentru oamenii cu oxiuroza tratamentul la domiciliu este foarte important pentru prevenirea reinfestarii si transmiterii parazitului celorlalti membrii ai familiei. Tratamentul eficient la domiciliu respecta urmatoarele instructiuni:
-spalatul mainilor cu atentie si frecvent. Obiceiul spalarii mainilor inainte de masa si dupa folosirea toaletei este foarte important in prevenirea transmiterii parazitului. Sapunul ajuta la indepatarea oualor care s-ar fi putut lipi de maini. Se recomanda sapunirea mainilor si a unghiilor peste un minut
-stapanirea impulsului de a se scarpina. Pruritul perianal datorat oxiurozei apare de obicei in timpul noptii. Manusile, pijamalele si hainele mulate ajuta la prevenirea scarpinarii
-unghii scurte. Ouale de oxiuri pot ajunge sub unghii in momentul scarpinarii. Taierea unghiilor cat mai scurt poate preveni aderenta oualor. Se recomanda descurajarea suptului degetului la copii cu oxiuroza
-spalarea hainelor si a lenjeriei de pat. Spalarea hainelor si a lenjeriei de pat si uscarea lor la temperaturi mari chiar din prima zi de tratament ajuta la prevenirea reinfestarii. Schimbarea si spalarea lenjeriei intime, a pijamalelor, cel putin o data pe zi poate preveni reinfestarea
-imbaierea atenta in fiecare zi. Trebuie sa se asigure o igiena riguroasa a zonei perianale. Prin aceasta metoda ouale de oxiuri vor fi eliminate. Dusul este mai eficient decat baia deoarece sunt mai putine sanse de a ingera apa infestata cu oua de oxiuri
-a nu se flutura lenjeria de pat a unei persoane infestate. Ventilarea cearceafului, a paturii unei persoane infestate poate raspandi ouale parazitilor in aer. Acestea pot fi inghitite in timpul respiratiei pe gura.
Unii medici recomanda curatenia meticuloasa a domiciliului ca de exemplu spalatul pe jos, aspiratul si spalarea colacului toaletei dupa fiecare utilizare pentru prevenirea transmiterii oxiurilor. Alti medici nu sunt convinsi ca aceste metode sunt foarte eficiente. Prevenirea transmiterii parazitului este esentiala in familiile cu copii mai mici de 2 ani sau cu femei insarcinate deoarece aceste persoane nu pot primi tratamente pentru astfel de afectiuni.

De retinut!
Nu se administreaza albendazol in sarcina sau femeilor care alapteaza fara a discuta inainte cu medicul.
Sarcina trebuie evitata cel putin o luna dupa un tratament cu albendazol.
Bolile hepatice sau functia hepatica afectata trebuie discutate cu medicul curant.
Tratamentul cu albendazol trebuie repetat la 2 saptamani dupa tratamentul de initiere pentru a omora parazitii care au aparut in acest timp.

Se recomanda administrarea medicamentului in timpul mesei.
Nu se recomanda utilizarea altor tratamente pentru oxiuroza fara a discuta cu medicul inainte. Nu se mai foloseste Piperazine si Pyrvinium in tratamentul oxiurozei dar acestea se mai pot gasi in unele farmacii.

Mebendazolul si Pyrantel pamoate sunt tratamente utilizate frecvent in tratamentul oxiurozei. Ambele sunt eficiente si au foarte putine efecte adverse. Daca nici una din aceste medicamente nu rezolva afectiunea se pot incerca si alte tratamente.
Tratamentul pentru oxiuroza nu este recomandat gestantelor, femeilor care alapteaza sau copiilor sub 2 ani fara a discuta inainte cu medicul curant despre riscurile si beneficiile tratamentului. Acestui grup de persoane se recomanda profilaxia reinfestarii decat tratamentul.

Tratamentul medicamentos este folosit in oxiurozele ce prezinta simptome ca pruritul. Se folosesc medicamentele cu prescriptie precum si cele cu prescriptie libera (siropuri, comprimate de supt, tablete). Mai mult de 90% din oxiuroze se vindeca cu tratament medicamentos.
Deoarece medicamentele nu actioneaza pe ouale parazitilor, se fac doua ture de tratament la interval de 2 saptamani. A doua tura este necesara pentru a distruge oxiurile care s-au format din ouale parazitilor in acest timp. In unele cazuri de reinfestare sunt necesare 4 pana la 6 tratmente, la interval de 2 saptamani.

Medicamente cu prescriptie libera - Pyrantel pamoate (Antiminth, Reese’s Pinworm Medicine, Pin-X)

Pyrantel pamoate este singurul tratament cu prescriptie libera pentru oxiuroza. Doza acestui medicament este calculata in conformitate cu greutatea persoanei. Se dau doua doze la interval de 2 saptamani (in cazul in care nu s-au anuntat efecte adverse in aceasta perioada). Nu se administreaza mai mult decat doza din prospect.
Pyrantel pamoate se gaseste sub forma de sirop si capsule cu gel. Unele firme au recipiente de masurat cantitatea si un tabel cu greutatea pe cutie, pentru a calcula doza corecta. Daca pacientul se confrunta cu dificultati in privinta calcularii dozei sau are nelamuriri in privinta medicamentului trebuie sa consulte farmacistul sau medicul curant.

Pyrantel pamoate omoara oxiurile adulte. Nu actioneaza asupra oualor de oxiuri.
Pyrantel pamoate este un medicament cu prescriptie la liber utilizat frecvent pentru tratamentul oxiurozei. Este administrat dupa ce s-a pus diagnosticul exact prin observarea oxiurilor sau prin testul celofanului. Se indica atunci cand tratamentul cu mebendazol (un medicament cu prescriptie) nu este eficient.

Nu se administreaza Pyrantel pamoate femeilor insarcinate, celor care alapteaza sau copiilor mai mici de 2 ani inainte de a consulta medicul curant.
Pyrantel pamoate este eficient in mai mult de 90% din cazurile de oxiuroza. Totusi reinfestarea cu oxiuri este frecventa.

Efectele adverse ale Pyrantel pamoate nu sunt foarte frecvente dar pot include:
-greturi, voma, crampe abdominale si diaree. Acestea sunt cele mai frecvente efecte adverse
-cefalee, ameteli si insomnie
-urticarie.
Daca apar efecte adverse dupa doza initiala nu se recomanda administrarea celei de a doua doze (care se administreaza in mod normal dupa 2 saptamani) fara consultul medicului.

De retinut!

Pyrantel pamoate este adesea primul tratament folosit deoarece se poate cumpara si fara prescriptie medicala. In timpul tratamentului cu Pyrantel pamoate se recomanda respectarea masurilor de prevenire a reinfectiei si transmiterii parazitozei celorlalti oameni.
Femeile insarcinate, cele care alapteaza si copii sub 2 ani nu trebuie sa foloseasca acest tratment fara a consulta un medic inainte.
Pyrantel pamoate poate fi administrat cu alimente, lapte, suc sau pe stomacul gol.
Deoarece ouale de oxiuri pot supravietui 2 saptamani dupa tratamentul cu Pyrantel pamoate, poate aparea reinfestarea. Se recomanda de obicei tratamentul cu o a doua doza.

Tratamentul cu prescriptie - Mebendazol (Vermox)

Este administrat doar pe baza de prescriptie medicala. Este o tableta de supt care se administreaza in doua doze la interval de doua saptamani. A doua doza se administreaza pentru a distruge oxiurile aparute dupa prima doza.
Mebendazolul actioneaza asupra larvelor cat si asupra oxiurilor adulte pe o perioada de 2, 3 zile. Nu actioneaza asupra oualor de oxiuri.
Mebendazolul se foloseste la tratarea oxiurozei. Se poate administra si dupa un tratament initial cu Pyrantel pamoate (un medicament administrat fara prescriptie medicala).
Nu este recomandat femeilor insarcinate, care alapteaza sau copiilor sub 2 ani.
Mebendazol are efecte bune in peste 90% din cazuri.

Efectele adverse sunt rare dar pot include:
-diaree
-dureri abdominale.

De retinut!

Copii sub 2 ani urmeaza tratament cu mebendazol doar la recomandarea medicului curant. Gestantelor si femeilor care alapteaza nu li se recomanda mebendazol fara a consulta medicul curant.

Albendazol (Albenza, Valbazen) este eliberat doar pe baza de prescriptie medicala si se prezinta sub forma de tablete.
Albendazolul omoara atat larvele cat si parazitii adulti.
Albendazolul poate fi folosit in cazurile de oxiuroze care nu pot fi tratate cu alte medicamente. Nu este tratamentul de prima intentie recomandat de medici pentru oxiuroze.

Nu se recomanda gestantelor sau persoanelor cu functie alterata a ficatului.
Este utilizat in tratamentul parazitozelor. Este folosit in unele cazuri de oxiuroze in care persoana nu poate fi tratata cu alte medicamente pentru oxiuri, de exemplu in cazurile cu efecte adverse de la diferite medicamente.

Efectele adverse la albendazol sunt rare dar includ:
-febra, urticarie sau prurit
-dureri in gat, febra, astenie neobisnuita si slabiciune (la doze mari)
-ameteli, cefalee
-dureri abdominale, diaree, greturi, voma
-subtierea firului de par (foarte rar). Parul se reface dupa oprirea tratamentului.

Majoritatea oxiurilor nu pot fi prevenite. In majoritatea familiilor cu mai mult de un copil exista sanse mari ca cel putin un singur membru al familiei sa fie infestat cu oxiuri cel putin o data. Oxiuroza poate sa nu prezinte simptome evidente si adesea trece fara nici o interventie.

Daca apare pruritul sever medicul poate prescrie un unguent calmant ce se aplica in zona perianala. Daca apar complicatii ale oxiurozei poate fi necesar tratamentul asociat.