Ce este somnul REM?

In timpul somnului, creierul nostru trece prin 5 etape diferite. Una dintre aceste etape este somnul REM -miscarea rapida a ochilor (engleza: rapid eye movement). In timpul acestei faze, ochii se misca rapid in directii diferite.

Celelalte 4 etape sunt considerate de tip non-REM. Oamenii intra in stadiul REM in primele 90 de minute dupa ce au adormit, si acesta se repeta de mai multe ori pe parcursul noptii. Procentajul persoanelor care experimenteaza cicluri de somn REM este de 20-25% in cazul adultilor si 50% in cazul copiilor.

Ciclul de somn incepe de regula cu somnul non-REM, inainte de a ajunge in stadiul REM. Prima faza a somnului REM dureaza de regula 10 minute, apoi fiecare faza isi prelungeste durata. Ultima faza a somnului REM poate dura pana la o ora. In timpul somnului REM, corpul si creierul trec prin mai multe modificari, precum:

- miscari rapide ale ochilor.
- respiratie rapida si neregulata.
- cresterea frecventei cardiace.
- schimbari ale temperaturii corpului.
- cresterea tensiunii arteriale.
- activitate cerebrala similara cu cea din faza constienta.
- excitatie sexuala atat la barbati, cat si la femei.
- spasme ale fetei si ale picioarelor.

Majoritatea oamenilor experimenteaza o paralizie a muschilor (a picioarelor si a mainilor), in timp ce creierul este foarte activ si produce vise foarte intense. Acest stadiu al somnului se numeste uneori somn paradoxal.

Inainte de a intra in faza REM, corpul trece prin fiecare faza a somnului non-REM. Fiecare faza dureaza intre 5 si 15 minute.

Prima faza: granita fina dintre a fi treaz si a adormi, denumita faza de somn usor.

A doua faza: este caracterizata printr-un somn putin mai adanc. Temperatura corpului scade si ritmul cardiac incetineste.

A treia si a patra faza: un stadiu adanc al somnului, denumit somnul cu unde lente sau somnul delta. Muschii se relaxeaza, rezerva de sange din muschi creste, tesutul se repara, hormonii sunt eliberati si rezervele de energie sunt realimentate. Odata cu inaintarea in varsta, oamenii au parte de somn non-REM din ce in ce mai putin. Persoanele sub varsta de 30 de ani experimenteaza de regula 2 ore de somn non-REM, in timp ce oamenii mai in varsta doar 30 de minute.

Imbunatateste memoria si invatarea eficienta. Cercetatorii afirma ca persoanele care nu pot intra in faza de somn REM intampina dificultati in a tine minte ce au invatat inainte de a adormi. Un studiu facut pe sobolani arata ca absenta a 4 zile de somn REM afecteaza proliferarea celulelor in acea parte a creierului care contribuie la memoria pe termen lung.

Dezvolta sistemului central nervos. Somnul REM este important mai ales in dezvoltarea creierului la copii. Unele studii indica ca aceasta etapa este responsabila de stimularea necesara in dezvoltarea conexiunilor neurologice.

Lipsa somnului REM a fost adesea asociat cu:

- abilitati reduse de adaptare. Unele studii indica ca animalele care au fost private de somnul REM au experimentat anomalii in mecanismele de adaptare si de defensiva in situatii amenintatoare.

- migrene. Lipsa insuficienta a somnului REM poate duce la aparitia migrenelor.

- cresterea in greutate. Un studiu facut la Universitatea din Pittsburgh a descoperit ca ciclurile scurte ale somnului REM au dus la cresterea in greutate la copii si la adolescenti.

In timp ce consumul de alcool ajuta unele persoane sa adoarma mai usor, cercetatorii afirma ca acesta reduce somnul REM. Cu cat se consuma mai mult alcool inainte de somn, cu atat somnul REM este mai afectat.

In anul 2013, au fost facute 27 de studii in legatura cu asocierea dintre alcool si somn. Acestea au aratat ca somnul de pe parcusul noptii a scazut dupa consumul moderat sau ridicat de alcool.

Alcoolul afecteaza somnul si in alte modalitati; poate contribui la apnee, sforait, si nevoi frecvente de a merge la baie. De asemenea, intrerupe ritmul circadian, acel ceas intern care regleaza somnul si timpul trezirii.

Este considerata o afectiune de care sufera foarte multe persoane si se manifesta prin absenta paraliziei muschilor care are loc de obicei in timpul somnului REM. Din aceasta cauza iau nastere visele foarte intense, in care persoanele afectate pot lovi cu picioarele sau scutura armele.

Debutul afectiunii de tulburare comportamentala a somnului REM are loc gradual, cu simptome care se agraveaza in timp. Este cauzata de caile nefunctionale ale nervilor in creier.

Factorii de risc in dezvoltarea lor apar in cazul:

- persoanelor de sex masculin.
- persoanelor peste 50 de ani.
- administrarii de medicamente, in care sunt incluse anumite antidepresive.
- incheierii unui tratament cu anumite medicamente sau alcool.
- tulburarilor neurodegenerative, precum boala Parkinson sau dementa cu corpi Lewy.
- narcolepsiei, o tulburare a somnului caracterizata de halucinatii si somn excesiv pe parcursul zilei.

Tratamentul impotriva tulburarii comportamentale a somnului REM include medicamentatie adecvata si schimbarea mediului de somn pentru siguranta persoanei afectate si a partenerului de somn.

Sunt nenumarate modalitati in care se pot ameliora atat somnul REM, cat si cel non-REM, astfel incat somnul pe parcursul noptii sa fie unul eficient. Urmatoarele ponturi pot imbunatati somnul REM:

- stablirea unei rutine de somn. Respectand acelasi program de somn in fiecare noapte, corpul si mintea sunt pregatite pentru somn. Acesta poate ajuta la maximizarea orelor de somn dormite si a posibilelor cresteri de faze experimentate in timpul somnului REM.

- reducerea trezirii frecvente pe parcusul noptii. Zgomotele, temperaturile ridicate si lumina puternica pot intrerupe somnul. Pentru conditii optime de dormit, inchideti telefoanele si alte surse de zgomot si reduceti lumina din camera. Mentineti temperatura camerei intre 15 si 19 grade.

- dormiti suficient. Unui adult sanatos ii sunt necesare intre 7 si 9 ore de somn. Dormind mai putin, vor fi reduse si fazele experimentate ale somnului REM.

- remediati afectiunile medicale. Anumite afectiuni medicale, precum apneea in somn, pot afecta calitatea somnului si poate avea impact asupra somnului REM.

- evitati consumul de alcool inainte de somn. Este recomandata evitarea acestuia cu cateva ore inainte de culcare, deoarece consumul moderat sau ridicat de alcool reduce numarul de faze experimentate in timpul somnului REM, iar orice cantitate de alcool poate duce la intarzierea primei faze a somnului REM.

Bibliografie:

Brain basics: Understanding sleep https://www.ninds.nih.gov/Disorders/Patient-Caregiver-Education/Understanding-Sleep
Ebrahim, I. O., Shapiro, C. M., Williams, A. J. and Fenwick, P. B. (2013). Alcohol and sleep I: Effects on normal sleep. Alcoholism: Clinical and Experimental Research, 37(4), 539–549. http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/acer.12006/abstract
Jurnalul SLEEP: Four days of REM sleep deprivation contributes to a reduction of cell proliferation in rats. (2008, February 1). http://www.aasmnet.org/articles.aspx?id=725
Martinez-Gonzalez, D., Obermeyer, W., Fahy, J. L., Riboh, M., Kalin, N. H. and Benca, R. M. (2004). REM sleep deprivation induces changes in coping responses that are not reversed by amphetamine. Sleep, 27(4), 609-17. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/15282995
REM sleep associated with overweight in children and adolescents. (2008, May 16). http://www.aasmnet.org/Articles.aspx?id=931
REM sleep deprivation and migraines https://sleepfoundation.org/sleep-news/rem-sleep-deprivation-and-migraines
REM sleep vital for young brains. https://research.wsu.edu/2016/02/19/rem-sleep-vital-for-young-brains/