Dr. Simona Carniciu, medic specialist in diabet, nutritie si boli metabolice: Creierul copiilor nu percepe diferenta intre alimentele benefice sau nu! Greselile parintilor moderni

In societatea moderna, sedentarismul si industrializarea intensa care a adus de la sine accesul facil la alimente - de cele mai multe ori alimente hipercalorice, bogate in lipide si zaharuri rafinate - sunt principalii factori care au facut ca obezitatea sa fie considerata boala cronica inca din anul 1997 de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii.

Din pacate, obezitatea a luat proportii epidemice, tot mai multe persoane fiind afectate in prezent de obezitate, in diferite grade, atat populatia adulta, dar si populatia tanara, chiar copii.

Despre efectele obezitatii asupra sanatatii ne-a vorbit dr. Simona Carniciu, medic specialist Diabet, Nutritie si Boli Metabolice.

SfatulMedicului.ro: Statisticile arata ca 15% dintre copiii romani sunt obezi, iar Romania ocupa locul doi in Europa la obezitate infantila. Care sunt cauzele care au dus la aceasta situatie?

Dr. Simona Carniciu: Obezitatea ia proportii epidemice, tot mai multe persoane fiind afectate, in diferite grade, atat populatia adulta, dar si populatia tanara, chiar copii. In 1997, obezitatea a fost incadrata ca si boala cronica de Organizatia Mondiala a Sanatatii. Gravitatea acestui fapt se reflecta in afectarea populatiei tinere, cu implicatii majore pe termen lung atat pentru individ, cat si pentru sistemul de sanatate.

Factorul principal cauzator de obezitate este un dezechilibru in balanta energetica a organismului, anume consumul de alimente este mult crescut fata de necesarul organismului. Privind in trecut, populatia facea multa miscare si manca putin, iar ratele obezitatii erau reduse, afectand indeosebi persoanele bogate, uneori impreuna cu diabetul zaharat, fiind considerate boli are boierimii.

In prezent, populatia a devenit foarte sedentara, iar industrializarea intensa a adus de la sine accesul facil la alimente, de cele mai multe ori alimente hipercalorice, bogate in lipide si zaharuri rafinate. Accesul nelimitat la tehnologie (televizor, telefoane inteligente, tablete, laptopuri, jocuri video etc.) a crescut rata de sedentarism, contribuind la potentarea si altor factori asociati obezitatii, ca de exemplu, echilibrul psihologic etc.

Dr. Simona Carniciu: Obezitatea este definita ca excesul ponderal care are consecinte asupra organsimului uman, dar si sociale, afectand calitatea vietii pacientilor, conform Organizatiei Mondiale a Sanatatii.

Sunt mai multe metode de a evalua obezitatea, dar cele mai comune sunt IMC (indicele de masa corporala) si circumferinta abdominala, ultima, care defineste obezitatea abdominala.

Printre alte metode moderne mentionam analiza corporala prin bioimpedanta, care permite o mai buna si reala analiza a masei slabe (masa musculara), masei grase (grasimea) si osoase, varsta metabolica etc.

La copii si adolescenti, insa, criteriile de supraponderabilitate sunt discutabile, evaluandu-se percentilele, in functie de inaltime, greutate, sex si varsta.

Acestea se calculeaza in functie de parametrii de mai sus, cu ajutorul unor calculatoare speciale.

Dr. Simona Carniciu: Sunt mai multe principii de clasificare a obezitatii.

In functie de cauza principala acestea sunt genetice, de cauze hipotalamice sau endocrine, indusa medicamentos, sau normoponderea cu adipozitate abdominala (cu prognostic metabolic nefast).

In functie de distributia predominanta a tesutului adipos, obezitatea se imparte in obezitate androida (sub forma de ”mar”, abdominala, centrala), cu cele doua componente: viscerala (intra-abdominala, printre si in organe) si subcutanata (sub stratul muscular abdominal) si obezitatea ginoida (gluteofemurala, depozitele situate sub forma de "para").

Ceea ce este important de stiut, mai ales in perioada copilariei, este mecanismul prin care se depoziteaza grasimile, care este determinat genetic ca si locatie, iar ca numar este determinat de comportamentul alimentar din primii ani de viata (in perioada 2-3 ani si 10-11 ani de viata).

Mecanismele sunt prin cresterea continutului adipocitului (celulei grase), cand diametrul adipocitelor poate sa creasca de pana la 10 ori, iar volumul, pana la de 1.000 ori normalul, obezitatea de acest tip fiind de tip android, tronculara, fiind asociata cu perturbari metabolice, hipertensiune arteriala si boala coronariana; prin cresterea numarului de adipocite (cand obezitatea este de tip este ginoida, cu debut precoce, 18-20 ani si, de obicei, rezistenta la tratament, de mentionat ca numarul adipocitelor poate sa creasca in orice perioada a vietii, cand adipocitele existente au atins volumul maxim, iar obezitatile aparute in copilarie sunt intotdeauna de acest tip, numarul adipocitelor putand creste de 3-5 ori); sau mecanism mixt (cel mai frecvent intalnit, in care obezitatea apare de obicei la adultul tanar).

Dr. Simona Carniciu: Cauzele sunt multiple: de la cele genetice, sau epigenetice (variatia trasaturilor genetice influentate de factorii de mediu), celulare, metabolice, neuroendocrine, fiziologice, comportamentale si sociale. Majoritatea obezitatilor sunt expresia interactiunii dintre genetic si mediu. Cativa factori sunt mai nou incriminati, anume anumite medicamente, tulburarile de somn sau statusul socioeconomic.

Oricare ar fi cauzele sale, cel mai important este ca medicul sa recunoasca individual factorii si mecanismul principal, care pot influenta tratamentul.

In principal, obezitatea apare in cazul unui dezechilibru intre aportul caloric si consumul caloric, prin cresterea consumului de alimente calorice, cum sunt grasimile saturate si zaharurile rafinate, completate de o scadere a activitatii fizice (sedentarism).

Acestea pot fi atribuite industrializarii, urbanizarii intense, a dezvoltarii mijloacelor de transport si a schimbarii activitatilor zilnice, nesustinute de proiecte sociale in diferite domenii, cum ar fi sanatatea, invatamantul, transporturi, agricultura, industria alimentara, mediu etc.

Balanta energetica a organismului este controlata de modularea aportului alimentar, care depinde de rezervele energetice. Acestea sunt antrenate in situatii extreme. Semnalele sunt emise de organele de depozit pentru a informa sistemul nervos central de compozitia corporala, apoi sunt preluate de o complexa retea neuronala. Astfel sunt secretate diverse peptide si neuromodulatori, ca leptina, insulina, grelina etc. Efectul acestora este modulat de rezerva energetica, metabolismul periferic si, mai ales, de comportamentul alimentar.

Balanta energetica depinde de aportul caloric, in schimb, rezervele energetice ale organismului depind de raportul lipide/glucide ingerate si de arderea lor, care este individualizata.

Un alt factor important este factorul genetic, factor recunoscut si studiat intens. Familiile de obezi, insa ridica un semn de intrebare, anume daca componenta genetica este mai importanta decat comportamentul alimentar si social comun tuturor membrilor. Studiile demonstreaza relatia puternica dintre gene si factorii de mediu care favorizeaza obezitatea.

Dr. Simona Carniciu: Excesul ponderal este asociat cu un risc crescut cardiovascular, de sindrom metabolic si diabet zaharat de tip 2, boli reumatice (artrita etc.), anumite tipuri de cancer, afectarea calitatii vietii, afectarea rinichilor sau a pielii.

La copii, riscurile sunt exponential mai mari, fiind asociate cu un risc crescut de a deveni adulti obezi, de hipertensiune, de rezistenta la insulina si diabet la varste mai tinere, risc de fracturi si dezechilibre neuropsihice. Ingrijoratoare este scaderea varstei de aparitie a diabetului zaharat de tip 2, care apare chiar de la varsta copilariei, de la 10-12 ani sau adulti tineri.

Riscul cardiovascular depinde de greutate si localizarea grasimii, in special cea localizata central, abdominal, de durata excesului ponderal, de factorii de risc asociati si de lipsa activitatii fizice. Cei mai importanti factori de risc asociati sunt diabetul zaharat de tip 2, dislipidemia, hipertensiunea arteriala, sindromul metabolic, hipertrofia ventriculara, sindromul de apnee in somn (SAS), apoi tabagismul, istoricul familiar etc.

Cea mai importanta complicatie respiratorie in obezitate, putin studiata pana in prezent, este sindromul de apnee in somn, factor de severitate al obezitatii. Obezitatea este factor de risc si agravant si pentru astm.

Obezitatea reprezinta un factor de risc si pentru complicatii digestive, cele mai frecvente fiind boala de reflux gastro-esofagian (BRGE) si steatoza hepatica nonalcoolica, dar si tumori ale sistemului digestiv, litiaza biliara etc.

Steatoza hepatica nonalcoolica este o forma de hepatita cronica.

Manifestarile osteoarticulare ale obezitatii sunt frecvente in randul obezilor si se agraveaza cu inaintarea in varsta, fiind una din principalele cauze de handicap si alterare a calitatii vietii acestor pacienti. Obezitatea este factor de risc pentru gonartroza, osteoporoza, mai ales la femei, artroza, guta, dureri lombare si radiculare ale membrelor inferioare.

Excesul ponderal este direct asociat cu un risc crescut de cancer. Cele mai studiate au fost cancerul de san, in special la femeile in postmenopauza, colorectal, endometrial, prostatic, al pancreasului si colecistului.

Obezitatea severa este asociata cu o multitudine de boli, cronice si severe, cum ar fi: hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, insuficienta renala, imunosupresia, astm, reflux gastroesofagian, BPOC, ateroscleroza, artrita, infertilitate si cresterea riscului de cancer de colon, san, prostata si ovarian.

Dr. Simona Carniciu: Numeroase practici cotidiene pot favoriza aparitia obezitatii, printre care lipsa miscarii, excesul de tehnologie (televizor, laptop, telefoane inteligente etc.), orele petrecute pe scaun la birou si altele. Obiceiurile alimentare nesanatoase pot fi multe:

- in cazul copiilor ”copierea” comportamentului adultilor. Este important nu numai sa li se acorde sfaturi, ci si prin exemplu, intrucat copiii pana la 10-11 ani au tendinta de a imita comportamente.
- nerespectarea orarului alimentar consacrat, ca de exemplu, limitarea la o masa pe zi, de obicei seara,
portiile mari, consumul de alimente (sucuri indulcite in exces, sucuri naturale in exces, procesate bogate in zaharuri rafinate si grasimi).

Dr. Simona Carniciu: Asa cum mentionasem mai sus, cateva dintre tipurile de obezitate sunt determinate genetic. Tot genetic este directionata si locatia unde se depune grasimea in organism, asa cum este scris mai sus la tipurile de obezitate.

Cel mai nefast loc este cel din abdomen, grasimea ce inconjoara organele sau chiar in interiorul organelor (steatoza hepatica, grasimea intra-pancreatica etc.), care, pe termen lung, este asociata cu aparitia bolilor cronice, in special bolile metabolice, diabetul zaharat tip 2, bolile cardiovasculare etc.

In cazul copiilor trebuie precautie pentru nu a creste numarul de celule adipoase (grase) in timpul copilariei, prin exces de consum alimentar, in perioadele in care aceste celule se pot inmulti (2-3 ani, 10-11 ani).

Psihologic, exemplul parintilor este acel exemplu considerat pozitiv, indiferent daca greutatea acestora este normala sau cu exces ponderal.

Care sunt greselile pe care le fac parintii moderni in ceea ce priveste alimentatia copiilor?

Dr. Simona Carniciu: Modelul parintelui sau a persoanei care se ocupa de cresterea copilului este de cele mai multe ori urmat, indiferent daca este bun sau rau. De aceea, nu este suficient sa educam copiii, ci sa fim un model de urmat. Degeaba le spunem copiilor ca sucul carbogazos indulcit sau fumatul nu sunt sanatoase pentru ei, ca acestia vor avea cel putin tentatia de a incerca, ignorind sfaturile.

Sunt doua tipuri de parinti moderni, cei care aleg pentru copiii lor un stil de viata sanatos si cei care nu. Este inutil de elaborat privind cei din urma.

Din pacate, si primii pot face suficiente lucruri care pot favoriza obezitatea la copii, ca de exemplu sucurile naturale de fructe. De multe ori se ignora cantitatea mare de fruct brut pentru a face un pahar de 200 ml suc si ca doza de zaharuri din suc este echivalenta cu cea din fructele folosite, care poate fi foarte mare in cele mai multe cazuri.

Sunt studii americane in care obezitatea la copii este asociata cu consumul crescut de suc, nu numai cele indulcite carbogazoase ci si cele naturale, de fructe proaspat stoarse. Solutia? In niciun caz eliminarea lor din alimentatie, ci consumul constient. Ce inseamna aceasta? O cantitate mai mica de suc de fructe, lungite cu apa sau suc de legume, care contin o cantitate mica de zaharuri.

O alta problema este aceea a comoditatii parintilor, acest fapt duce la alegeri nesanatoase, la indemana, care, consumate pe termen lung duc la obezitate. Cedarea in fata copilului la presiunile acestuia, de multe ori in public, la magazin, insotite de plansete sau alte manifestari pentru obligarea parintilor, este una dintre problemele importante, care, pe termen lung duc la definirea unui comportament alimentar necorespunzator.

Aceleasi probleme apar si prin metoda recompensei, intens practicata, la fel ca si practicile recente de parenting modern, anume ”a nu spune NU”, ”negocierea” etc. Este greu de inteles din punctul meu de vedere, al unui medic, acest tip de educatie, intrucat, conform pediatrilor psihiatri, creierul copilului nu percepe diferenta intre alimentele benefice sau nu, intre promovarea acestora in scopuri comerciale sau pentru sanatate. De aceea, este foarte important nu doar sa le spunem copiilor ce e bine si rau sa manance, ci si sa explicam copiilor de ce, cum si ce alegem pentru o viata sanatoasa.