Boli asociate cu obezitatea

Peste 80% dintre persoanele cu diabet de tip 2 (cea mai comuna forma de diabet) sufera de obezitate sau sunt supraponderale.

Diabetul de tip 2 apare atunci cand fie organismul nu produce suficienta insulina in sange sau cand celulele nu utilizeaza in mod corect insulina produsa.

Obezitatea diminueaza capacitatea insulinei de a controla zaharul din sange, astfel ca exista un risc crescut de a se declansa diabetul zaharat, intrucat organismul incepe sa produca o cantitate excesiva de insulina pentru a reglementa nivelul de zahar din sange, fara sa fie capabil sa mentina nivelul zaharului din sange in limite normale.

Persoanele supraponderale si obeze au un risc crescut de a dezvolta boli de inima, fiind predispuse la atac de cord, insuficienta cardiaca congestiva, moarte subita din cauze cardiace, angina pectorala.

In plus, au un ritm cardiac anormal, fata de persoanele cu un indice de masa corporala sanatoas.

Obezitatea contribuie la crestrea riscului declansarii bolilor cardiace din cauza efectului negativ asupra nivelului crescut de lipide din sange, maririi nivelului de trigliceride si scaderii lipoproteinelor cu densitate mare (colesterol bun).

Persoanele cu o cantitate excesiva de grasime corporala au niveluri mai ridicate de lipoproteine cu densitate scazuta si triglicerite (colesterol rau).

Acesti factori determina prezenta unor conditii favorabile pentru dezvoltarea bolilor de inima.

Tensiunea arteriala este forta cu care sangele este impins impotriva peretilor arterelor prin care circula.

Hipertensiunea arteriala creste foarte mult riscul aparitiei atacului de cord, accidentului vascular cerebral sau insuficientei renale.

Supraponderabilitatea sau obezitatea cresc riscul aparitiei hipertensiunii arteriale.

De fapt, tensiunea arteriala se mareste o data cu cresterea greutatii corpului. Pierderea chiar si a catorva kilograme poate sa scada valorile tenisunii arteriale si sa diminueze tensiunea arteriala.

Obezitatea are un impact negativ asupra sistemului endocrin si determina aparitia tulburarilor metabolice.

De fapt, una din cinci persoane supraponderale este afectata de sindromul metabolic sau sindromul X26.

Sindromul metabolic include un grup de probleme de sanatate precum obezitate, hipertensiune arteriala, niveluri anormale de lipide si valiori ridicate ale zaharului din sange.

Pacientii cu sindromul ovarului polichistic, sindromul Cushing si alte conditii, prezinta un risc crescut de a dezvolta sindrom metabolic.

Mai multe tipuri de cancer sunt asociate cu supraponderabilitatea.

Obezitatea creste riscul dezvoltarii dar si decesului in urma cancerului.

Cancerul de colon, de san (post-menopauza), de endometru, rinichi, esofag sunt asociate cu obezitatea.

Unele studii au raportat legatura dintre obezitate si cancerul de vezica biliara, ovare si pancreas.

Pentru unele tipuri de cancer, cum ar fi cel de colon sau san, nu se poate spune cu certitudine daca riscul crescut este influentat de surplusul de greutate sau de nivelul ridicat de grasimi din dieta bogata in calorii.

Majoritatea persoanelor diagnosticate cu sindromul ovarului polichistic sunt femei supraponderale cu varsta de peste 35 de ani.

Sindromul este asociat cu acumularea in ovare de foliculi incomplet dezvoltati si se caracterizeaza prin cicluri menstruale neregulate, chisturi ovariene multiple si cresterea excesiva a parului.

Acest sindrom este o cauza principala de infertilitate si este o cauza semnificativa de rezistenta la insulina, deci un factor major in amplificarea riscului unei femei de a dezvolta diabet zaharat.

Inclusiv adolescentele supraponderale sunt predispunse la acest sindrom.

Valorile excesive de insulina in sange si supraponderabilitatea sunt asociate cu acest sindrom, mai ales in randul adolescentilor.

Caracteristicile comune intalnite la preadolescenti si adulti sunt cresterea excesiva a parului, menstruatia neregulata, acneea chistica sau nonchistica.

Obezitatea la barbati a fost asociata cu tulburari hormonale de reproducere, disfunctie sexuala si infertilitate.

La femeile care nu sufera de sindormul ovarului polichisitic, obezitatea poate compromite functia reproductiva.

Ca urmare a obezitatii, nivelul lipidelor din sange este crescut, iar acest lucru presupune deseori dezvoltarea dislipidemiei, ce contribuie la aparitia bolilor coronariene (valorile colesterolului rau sunt crescute si ale colesterolului bun sunt scazute).

Pierderea in greutate, dimpotriva, are un efect opus.

Slabirea cu aproximativ 4-5 kilograme poate determina:
- scaderea nivelului de colesterol rau cu 15%
- diminuarea valorilor trigliceridelor cu 30%
- cresterea colesterolului bun cu 8%.

Obezitatea la copii este in continua crestere in majoritatea tarilor si declanseaza complicatii hepatice, pulmonare, cardiace si musculo-scheletale, dar si psihologice.

Modificarea stilului de viata este cel mai eficient tratament dar si cel mai dificil de pus in aplicare.

Ca urmare a numarului mare de cazuri de obezitate infantila, multi adolesenti apeleaza la interventia chirurgicala care implica introducerea unui inel gastric.

Hormonii tiroidieni influenteaza metabolismul motiv pentru care se presupune de multe ori ca exista o legatura directa intre obezitate si glanda tiroida.

Este adevarat ca indivizii care au o glanda tiroida hiperactiva (hipertiroidie) deobicei vor pierde in greutate, iar cei cu o tiroida care functioneaza insuficient (hipotiroidism) vor avea tendinta de a castiga in greutate, dar corelatia directa si stransa intre obezitate si deficitul functiei tiroidiene este incerta iar literatura medicala ofera concluzii contradictorii.

In unele studii, functia tiroidiana este perfect normala in cazul persoanelor obeze comparativ cu cele care au o greutate normala, in timp ce alte studii demonstreaza o frecventa mai usoara pana la moderata de hipotiroidism la copiii si adultii obezi.

Sunt necesare studii suplimentare pentru clarificarea relatiei dintre axa creier-tiroida, sindromul metabolic, disfunctiile tiroidiene si obezitate.