Paralizia de plex brahial - semne, diagnostic, tratament

Plexul brahial, rezultat din uniunea ramurilor anterioare ale radacinilor C5-T1, poate suferi leziuni in regiunea axilara, fie supraclaviculara, fie infraclaviculara, si la nivelul trunchiurilor primare sau secundare.

Principala etiologie a acestor leziuni este traumatismul, reprezentand cea mai frecventa cauza cu impact direct sau indirect asupra plexului brahial.
Traumatismul

Impactul direct poate surveni prin plagi penetrante latero-cervicale si supraclaviculare, afectand preferential trunchiul primar superior si mijlociu.

Traumatismele asociate cu fracturi si deplasari osoase, precum si compresiunea prelungita, fie prin purtarea de carje (afectand trunchiul secundar posterior) sau pe masa de operatie, reprezinta alte modalitati de afectare a plexului brahial.

De asemenea, sectiunile in timpul interventiilor chirurgicale pentru tumori sau abcese laterocervicale pot contribui la lezarea plexului brahial.

Traumatismul indirect poate implica o elongatie a radacinilor plexului, fie prin hiperlateroflexie a gatului, fie prin hiperabductie a umarului, incluzand luxatiile umarului sau manevrele de reducere a luxatiilor. Intelegerea acestor mecanisme etiologice este esentiala pentru diagnosticarea si gestionarea adecvata a leziunilor plexului brahial.

Infiltratia neoplazica loco regionala

- sdr Pancoast-Tobias consta intr-un sindrom plexic inferior C8-T1 ce corespunde unei infiltratii a domului pleural, cu eroziuni costale, printr-un neoplasm de varf de pulmon;

- la bolnavii cu neoplasm mamar operat un sdr plexic poate apare fie prin leziuni nervoase postradioterapie, fie prin infiltratie neoplazica.
Pentru aceasta din urma pledeaza aparitia fenomenelor la mai mult de 1 an dupa radioterapie si existenta altor metastaze (vertebrale, claviculare), afectarea in special a trunchiului C8-T1 si care se asociaza si cu sindrom Claude Bernard Horner.

Sindrom de defileu cervico-axilar

Compresiunea plexului brahial se asociaza in acest caz de compresiunea pachetului vascular prin: productiuni osoase congenitale (megaapofiza transversa C7,coasta cervicala), sau achizitionate (calus clavicular), ingustarea defileului interscalenic sau costoclavicular, micul pectoral in miscare de hiperabductie a bratului.

Seroterapia (antitetanica), vaccinoterapia (antitifica).

Paralizii recidivante familiale de plex brahial din cadrul neuropatiiior recurentiale.

Paraliziile obstetricale intalnite la nou nascut, se pot produce in cursul nasterilor laborioase fie prin presiunea directa a plexului de catre degetele sau instrumentele obstetricianului, fie prin pensarea plexului intre clavicula si prima coasta sau intre clavicula si coloana vertebrala, sau prin elongatia sau smulgerea radacinilor in cazul unei tractiuni puternice.

Paralizia totala de plex bratial reprezinta o afectiune complexa caracterizata de simptome variate, ce afecteaza motilitatea si sensibilitatea membrului superior.

Simptomatologia cuprinde tulburari motorii asociate cu caracteristici ale paraliziei de neuron motor periferic, cum ar fi hipotonie, areflexie osteotendinoasa si atrofie.

Aceasta afectiune se manifesta printr-o combinatie de tulburari senzitive cu aspect radicular si tulburari vegetative si trofice.

Repartitia acestor tulburari in raport cu trunchiurile nervoase interesate in procesul patologic poate lua forme variate, cum ar fi paralizia totala de plex bratial sau paraliziile de trunchi primar superior, mijlociu si inferior, precum si paraliziile de trunchi secundar (mult mai rare).

In cazul paraliziei totale de plex brahial C8-T1, motilitatea intregului membru superior este afectata, cu exceptia miscarii de ridicare a umarului, care este realizata de muschiul trapez inervat de nervul spinal extern.

Simptomele includ hipotonia si amiotrofia musculaturii umarului, bratului, antebratului si mainii, insotite de abolirea reflexelor tricipital, bicipital, stiloradial si cubitopronator.

Tulburarile de sensibilitate subiectiva manifestate prin dureri si parestezii pot varia in intensitate in functie de cauza care a generat paralizia de plex, precum infiltrarea neoplazica sau sectiunea traumatica. Din punct de vedere obiectiv, se observa hipoestezie si anestezie pe intreg teritoriul membrului superior, cu exceptia fetei antero-interne a bratului, inervata de radacina T2.

In plus, pacientii cu paralizie totala de plex brahial pot prezenta tulburari vegetative si trofice, inclusiv edem, cianoza, hipo sau hipersecretie sudorala si hipotermie, cu afectare deosebita la nivelul mainii si degetelor.

Aceste tulburari confera membrului superior o atitudine distinctiva, cu bratul atarnand inert pe langa trunchi.

Paralizia de plex primar mijlociu (Remak – C7) afecteaza muschii inervati de nervul radial, cu exceptia brahio-radialului, prezentand simptome similare cu o paralizie de nerv radial.

In cazul paraliziei de plex primar inferior (Dejerine-Klumpke C8-T1), miscarile de flexie a mainii pe antebrat si altele sunt afectate, iar simptomele includ hipoestezie sau anestezie pe marginea interna a antebratului si mainii, tulburari vegetative si sindrom Claude Bernard-Horner, contribuind la aspectul caracteristic al mainii de tip "grifa simiana."

Paralizia trunchiurilor secundare ale plexului brahial se manifesta prin tulburari senzitivo-motorii, combinand simptomele intalnite in leziunile a doi sau mai multi nervi periferici. Diferitele sindroame de trunchi secundar aduc cu sine semnele specifice ale leziunilor nervilor afectati.

Investigatiile suplimentare in cazul leziunilor radiculo-plexulare sunt esentiale pentru diagnosticarea si diferentierea acestora fata de leziunile tronculare.

Examenele electrice de stimulare si detectie reprezinta un instrument util pentru distingerea leziunilor plexulo-radiculare de cele tronculare.

In cadrul examenelor radiologice, radiografia de rahis cervical, tomografia computerizata si radiografia toracica pot dezvalui prezenta proceselor tumorale sau infectioase cu impact asupra plexului brahial.

Examinarea Doppler a vaselor cervicale furnizeaza informatii detaliate cu privire la compresiunile arteriale.

Analizele biologice obisnuite, cum ar fi VSH, hemoleucograma, glicemia etc., pot oferi date relevante pentru precizarea etiologiei sau pentru diagnosticul diferential.

Evolutia si prognosticul sunt influentate de cauza si de forma clinica a leziunilor radiculo-plexulare. Paraliziile traumatice prin sectiunea radacinilor sau elongatie prezinta, in general, un prognostic sever, iar intre formele clinice, paralizia de tip inferior este considerata cea mai invalidanta.

Masurile profilactice sunt esentiale, in special in cazul paraliziilor iatrogene, cum ar fi cele rezultate din manevrele obstetricale sau din cursul reducerii luxatiilor.

Tratamentul curativ vizeaza inlaturarea factorilor compresivi, reducerea luxatiilor, administrarea de radioterapie sau medicatie citostatica, in functie de cauza.

Stimularea procesului de regenerare nervoasa este sustinuta prin administrarea de vitamine din grupul B.

In procesul de recuperare, se recurge la electroterapie si chineoterapie in cadrul serviciilor specializate de recuperare neuro-motorie.

Paralizia de plex brahial este o afectiune care afecteaza reteaua de nervi numita plexul brahial, care se formeaza din nervii spinali care se intind de la coloana cervicala (gat) pana in partea superioara a membrelor. Aceasta afectiune apare adesea la nastere sau ca urmare a unei leziuni traumatice.

Tratamentul pentru paralizia de plex brahial poate varia in functie de gravitatea leziunii si de simptomele asociate.

Evolutia si prognosticul sunt influentate de cauza si de forma clinica a leziunilor radiculo-plexulare.

Bibliografie
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/brachial-plexus-injury/symptoms-causes/syc-20350235

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2435328/