Luxatia congenitala de sold

Vezi galerie foto

Luxatia congenitala de sold este o afectiune a copilariei cauzata de o dezvoltarea anormala a articulatiei soldului. Capul femulului (osul coapsei) nu se fixeaza in siguranta la nivelul cavitatii osului iliac (acetabul).

De obicei, aceasta cavitate este prea superficiala, asemanatoare unei farfurii, in loc sa fie o cupa adanca, ca in mod normal.

Acest lucru permite capului femurului sa alunece partial sau total in afara acetabuluilui (dislocatie). Luxatia congenitala de sold afecteaza unul sau ambele solduri.

Boala apare la 1 din 1000 de nou-nascuti. Afectiunea este mai putin frecventa la persoanele de culoare, dar poate sa apara mai frecvent la anumite etnii, cum sunt nativii americani.

Cauzele exacte de luxatie congenitala de sold sunt necunoscute. Exista numerosi factori de risc care pot pentru aparitia modificarilor specifice de luxatie congenitala de sold, inclusiv istoricul familial al acestei boli si evidentierea pozitiei in uter a fatului sau a nou-nascutului la nastere.

Semnele care apar in displazia congenitala de sold, variaza in functie de afectarea uni- sau bilaterala.
Un nou-nascut sau un copil mic poate prezenta urmatoarele simptome:
- semne inaparente de defect;
- mai multe pliuri decat normal la nivelul coapsei pe partea interna (poate exista defectul si in absenta acestor extrapliuri);
- o flexibilitate si o mobilitate mai scazute;
- un membru inferior mai scurt decat celalalt;
- alte deformari fizice, mai ales la nivelul talpei piciorului.

In anumite situatii mai rare, defectul apare in primele saptamani de la nastere, dar poate fi observat si doar in momentul in care copilul incepe sa faca primii pasi.

In acele momente copilul poate prezenta:
- ridicarea unei coapse mai mult decat a celeilalte, deoarece un membru inferior este mai scurt (membrul mai scurt este pe partea afectata) ;
- mersul pe varfuri cu un picior, ridicand calcaiul din podea, incercand sa compenseze diferenta de inaltime;
- mersul schiopatand (sau mers leganat daca sunt afectate ambele solduri);
- statul in picioare facand o curba mai mare decat normalul al coloanei lombare (lordoza) daca sunt afectate ambele solduri.

Copiii netratati de displazie congenitala de sold pot prezenta deformari permanente ale soldurilor. Acest lucru poate determina degenerarea articulatiilor soldului, fiind o forma de debut a luxatiei de sold.

Cand degenerarea apare la nivelul cartilajului care protejeaza si inveleste articulatia se numeste osteoartrita. In cele din urma, oasele care au fost separate de cartilaj se freaca unul de altul. Distrugerile prin frecare ale tesutului osos pot produce durere.

Displazia congenitala de sold este, de obicei, diagnosticata la examenul fizic. Sunt utile si o anamneza si investigatii paraclinice (de laborator).
Toti nou-nascutii sunt examinati pentru luxatie congenitala de sold inca de la nastere. Nou-nascutii cu factori de risc, cum ar deformari de la nivelul piciorului, genunchiului sau ale membrului inferior sunt examinati cu atentie pentru aceasta afectiune.

Daca femurul unui nou-nascut se simte liber in articulatie, medicul examinator va aplica un dispozitiv Pavlik (un ham special) pentru a fixa osul in articulatie.
Soldul nou-nascutului este examinat si la un examen medical de rutina.

Un copil mai mic de 1-3 luni ce prezinta displazie congenitala de sold poate sa prezinta putine semne, facand ca acest defect sa fie greu de diagnosticat. Acesti copii prezinta o flexibilitate si o mobilitate mai scazuta a articulatiei soldului afectata.

Investigatii imagistice de diagnostic

Innvestigatiile imagistice ale articulatiei soldului sunt, de obicei, realizate pentru a ajuta la stabilirea diagnosticului, care poate fi neclar dupa o examinare fizica obisnuita. Acestea sunt, de asemenea, folosite pentru a monitoriza tratamentul luxatiei congenitale.

Testele imagistice folosite sunt:
Ecografia soldului - aduce cele mai clare imagini la sugarii mai mici de 5 luni de zile, moment in care articulatia este inca cartilaginoasa. Aceasta vizualizeaza imagini care completeaza tabloul clinic neconcludent de displazie de sold, care nu poate fi diagnosticata la examinarea fizica.
Radiografia de sold - aceasta investigatie este mai utila la copii mai mari de 4-6 saptamani. Inainte de aceasta varsta, articulatia sugarului este prea moale pentru a putea fi vizualizata la radiografie.
Computer tomografia (CT) - aceasta este folosita pentru monitorizarea tratamentului afectiunii.
Medicul ortoped confirma diagnosticul si recomanda tratamentul. Medicul curant al copilului se adreseaza unor astfel de specialisti daca suspecteaza displazia congenitala de sold.

Tratament - generalitati

Tratamentul displaziei congenitale de sold se axeaza pe amplasarea femurului in pozitia sa normala si pastrarea sa in articulatie pe masura ce copilul creste.
Cavitatea articulara nu se va forma si nu se va maturiza normal, daca capul femurului nu se va fixa exact in articulatia soldului.

Uneori, femurul si cavitatea acetabulara la sugarii cu semne de displazie congenitala de sold se vor dezvolta normal si fara tratament, dar acest lucru nu este usor de prezis.

Soldul care este complet dislocat poate fi scos din articulatie la cele mai mici miscari, dar este tratat pe masura ce acest lucru se intampla.

Tratamentul luxatiei congenitale de sold include:

Hamuri Pavlik - acest dispozitiv va fi incercat pentru prima data daca sugarul este mai mic de 6 luni. Acest ham prezinta o curea dintr-un material special si inchizatori care se fixeaza in jurul pieptului, umerilor si membrelor inferioare. Hamul mentine membrele inferioare ale copilului intr-o pozitie intinsa, cu soldurile flectate, astfel incat copsele sunt fixate in laterale. Medicul va monitoriza eficienta hamurilor prin examinari regulate si investigatii imagistice.

Mulaj spica: acest mulaj este facut dintr-un plasture special sau fibra de sticla pentru a forma un invelis dur peste talie, solduri si membre inferioare. Mulajul poate sa prezinta o bara intre picioare pentru a mentine articulatia sodului in pozitia potrivita.

Alte modalitati de tratament

Legaturi si atele - copilul poate purta una dintre acestea ca prim tratament al afectiunii, inlocuind hamurile Pavlik sau mulajele spica. In unele cazuri, legaturile sau atelele pot urma unui altfel de tratament initial, cum ar fi cel chirurgical. In aceste cazuri, dispozitivul este folosit pentru a sustine soldurile si membrele inferioare in procesul lor de vindecare. In mod special, copiii care prezinta un alt tip de defect decat luxatia de sold pot beneficia de astfel de legaturi.

Tratamentul chirurgical - se face osteotomie pentru a se corecta deformarile femurului si ale cavitatii acetabulare. Aceasta procedura repozitioneaza femurul in cavitate dupa ce aceasta a fost curatata de depozitele de grasime existente. La nevoie, se poate reface forma cavitatii acetabulare prin interventia chirurgicala. Dupa tratamentul chirurgical va fi nevoie de folosirea unui mulaj spica pentru a pozitiona articulatia soldului, pana cand aceasta se va vindeca complet.

Fizioterapia - un copil mai mare are nevoie de fizioterapie pentru a relua mobilitatea si a putea dezvolta musculatura, dupa ce a fost pus membrul intr-un mulaj spica.

Tractiunea - un tratament foarte rar folosit reprezinta tractiunea, folosind un dispozitiv format din greutati, un scripete si sfori, care intind gradat si slabesc musculatura si tesutul din jur, in timpul pozitionarii corecte a osului. Acest lucru permite medicilor sa pozitioneze capul femurului in cavitatea acetabulara.

Tractiunea poate sa previna irigarea necorespunzatoare cu sange in zona afectata. Aceasta procedura dureaza 2-4 saptamani. Tratamentul poate fi efectuat la spital sau la domiciliu. Dupa aceasta tractiune se va folosi mulaj spica.

De retinut!

Daca copilul a fost tratat cu succes pentru luxatia congenitala de sold, nu vor mai exista alte probleme pe viitor. Cu toate acestea, se vor face controale regulate la medicul specialist, pentru a se asigura cresterea normala a articulatiei.

Cu cat dislocatia persista mai mult si este mai instabila, cu atat este mai riscant ca aceasta sa produca pe viitor probleme care vor fi greu de tratat. Din aceste motive este important ca dislocatia sa fie diagnosticata si tratata cat mai repede cu putinta.
Examinarile frecvente de rutina sunt foarte importante pentru a monitoriza eficienta tratamentului si a preveni complicatiile.

De exemplu, in unele cazuri, pot aparea leziuni ale circulatiei sangvine locale ale capului femurului datorita hamurilor Pavlik sau a mulajului spica. Daca nu sunt detectate si tratate cat mai devreme, acestea pot duce la distrugeri ale celulelor osoase (osteonecroza avasculara). In aceste conditii, osul poate sa creasca anormal, sa devina deformat si mai tarziu sa se produca osteoartrita.

Tratament ambulator (la domiciliu)

Se bazeaza pe crearea unei legaturi intre mama si copil, facandu-i acestuia un confort corespunzator.

Daca copilul poarta un ham, legaturi sau un mulaj:
- se intreaba doctorul despre ingrijirea acestuia in mod corect.
- se verifica aspectul pielii de la marginile dispozitivului pentru observarea de zone rosii sau prezente de bule. Daca aceste modificari sunt prezente se contacteaza medicul specialist.
- nu se pune nimic in interiorul dispozitivului care poate zgaria sau irita pielea, ceea ce poate conduce la infectie. De asemenea, nu se aplica unguente sau creme pe piele fara consultul medicului.
- se recomanda continuarea activitatilor obisnuite ale copilului. In unele cazuri, se interactioneaza in mod obisnuit cu copilul. Se ajusteaza programul parintilor in functie de activitatile copilului, implicandu-l pe acesta in cat mai multe activitati. Masuri obisnuite, cum ar fi mutarea copilului dintr-un loc in altul al casei sunt de ajutor. Se variaza cat mai mult jucariile acestuia.
- se fac mici excursii cu copilul in afara casei. Acesta poate fi pozitionat in siguranta intr-un premergator sau carucior sau scaun al masinii special pentru sugari.
Alte tipuri de tratament la domiciliu depind de interventia medicala practicata.

Ingrijirea copilului cu hamuri Pavlik

Nu se vor scoate hamurile si nu se vor ajusta curele acestuia timp de 3-4 saptamani de tratament, decat daca acest lucru este recomandat de medic. Hamurile mentin articulatiile in pozitie corecta pentru o dezvoltare cat mai normala.

Indepartarea hamurilor poate produce mutarea din pozitia normala a femurului. Mai tarziu in cursul tratametului, hamurile pot fi scoase pentru perioade scurte de timp, in timpul imbaierii sau pentru curatarea dispozitivului.

Se pot pune haine pe sub hamuri pentru a se preveni iritatiile. Se pot, de asemenea, capitona curelele de la nivelul umerilor daca este nevoie.

Ingrijirea copilului cu mulaj spica

Daca mulajul este facut dintr-un plasture special, se intoarce copilul de pe o pozitie pe alta la fiecare 2 ore in primele 24-48 de ore pentru a se preveni uscarea inegala a corsajului.

Desi se poate folosi un uscator pentru a se usca mai repede corsajul, nu se recomanda folosirea de caldura, intrucat se va usca exteriorul corsajului inaintea interiorului, ceea ce poate provoca o senzatie de incalzire puternica. Cand corsajul este uscat , se va auzi un zgomot de ciocanit in gol.

Se introduce scutecul in interiorul corsajului, incepand de la spate, miscandu-l catre fata. Se foloseste o marime mai mica de scutece decat in mod normal si se folosesc numai scutece de unica folosinta. Se scot partile adezive ale scutecului care il prindeau, pentru a nu se irita pielea copilului.

Se schimba frecvent scutecele, imediat ce copilul urineaza. Pe timpul noptii, se adauga un nou scutec mai mic, servetele igienice sau tampoane folosite la adulti pentru incontinenta urinara si se introduc in scutec.
Se imbraca copilul peste corsaj pentru a se preveni introducerea de mancare sau jucarii mai mici pe sub corsaj.
Nu se ridica copilul de bara dintre picioare.

Ingrijirea copilului tratat cu dispozitiv de tractiune

- se asigura ca greutatile atarna in voie.
- se verifica daca pe sub copil exista bucati de mancare sau jucarii mai mici. Acestea pot produce iritatie.
- se face baie copilului o data pe zi si se maseaza spatele pentru o mai buna circulatie a sangelui.
- se gasesc activitati pentru copil pe care le poate face in siguranta. De exemplu, i se citeste sau se poate juca cu carti de joc.

Sentimentele si ingrijorarile parintilor

Luxatia congenitala de sold este un defect de dezvoltare care nu poate fi prevenit. Nu se fac autoacuzatii in legatura cu aparitia acestuia la copil. Este nevoie de timp pentru a accepta aceasta afectiune, trecandu-se prin tot felul de sentimente de la descoperirea diagnosticului. Este nevoie de gasirea unui specialist care sa inteleaga problemele cu care se confrunta parintii.

Ingrijirea unui copil cu displazie congenitala de sold este foarte stresanta pentru multi parinti. Este nevoie ca parintii sa isi gaseasca timp pentru a se mentine intr-o cat mai buna forma fizica si psihica.