Fragilitatea osoasa – efectul restrictiei calorice si al activitatii fizice excesive

Fragilitatea osoasa este rezultatul modificarilor proprietatilor materiale si structurale ale osului si poate avea ca efect fracturarea acestuia. Tulburarile de remodelare, cele de compozitie si de distributie a continutului de colagen si minerale, dar si alte diferite boli produc anomalii in compozitia si structura materialului osos, avand drept rezultat fragilitatea.

Osteoporoza este una dintre cele mai importante afectiuni ce se caracterizeaza prin fragilitate osoasa. Fragilitatea osoasa din osteoporoza poate deveni atat de severa incat caderile sau stresul minor asupra oaselor avand risc crescut de fracturi. Prin stres usor se intelege chiar si o activitate uzuala, precum aplecatul, tusea sau stranutul.

Structura osoasa este influentata de mai multi factori, precum aportul de minerale si vitamine, dar si distributia deficitara a acestora. Alimentatia are un rol foarte important in sanatatea osoasa, alaturi de activitatea fizica regulata.

Totusi, s-a observat faptul ca anumite dezechilibre ce tin de alimentatie si exercitiu fizic ar putea influenta in mod negativ structura oaselor.

Fragilitatea osoasa nu este o boala, ci o consecinta a unor diferite afectiuni de sanatate. Aceste afectiuni sunt numeroase, iar cateva exemple includ osteoporoza, osteogeneza imperfecta (boala oaselor fragile), osteomalacia si boala Paget. De asemenea, fragilitatea osoasa poate fi cauzata si de hiperparatiroidism sau hipogonadism (in cazul persoanelor de sex masculin).

Osteoporoza

Osul este un tesut viu care este in permanenta descompus si inlocuit. Osteoporoza apare atunci cand crearea de tesut osos nou nu tine pasul cu pierderea tesutului osos vechi.

Osteoporoza afecteaza atat barbatii, cat si femeile, indiferent de rasa. Cu toate acestea, femeile albe si asiatice, in special cele in varsta si care au ajuns la menopauza, prezinta cel mai mare risc. Medicamentele, alimentatia sanatoasa si exercitiile fizice pot ajuta la prevenirea pierderilor osoase sau la intarirea si fortificarea oaselor deja slabite.

Conform expertilor din domeniul medical, osteoporoza survine la aproximativ un sfert dintre femeile cu varste de cel putin 65 de ani. Totusi, osteoporoza afecteaza si un procent de 5% dintre barbatii de aceasta varsta. Motivele acestei diferente intre sexe nu sunt cunoscute complet, dar se considera ca femeile au un risc mai mare deoarece oasele lor au dimensiuni mai mici. In plus, menopauza este un alt factor incriminat, aceasta fiind insotita de diminuarea brusca a nivelurilor de estrogen, hormon implicat in protectia osoasa.

Osteogeneza imperfecta

Osteogeneza imperfecta este o afectiune ereditara ce se caracterizeaza prin fragilitate osoasa crescuta si fracturi recurente, acestea din urma ducand la deformari scheletice in cazuri severe. Formele bolii variaza, cele mai severe fiind fatale inca din perioada perinatala. Totusi, exista si forme usoare ce sunt diagnosticate la varsta adulta.

Osteogeneza imperfecta este caracterizata de reducerea masei osoase, dar si prin scaderea formarii osoase la nivel celular. Totusi, viteza osoasa este crescuta la copii, dar scade la adulti. Studiile pe animale, dar si cele efectuate pe subiecti umani au sugerat ca fragilitatea osoasa se datoreaza defectului sintezei de colagen, in timp ce defectele de mineralizare sunt minime.

Boala Paget

Boala Paget afecteaza sistemul osos si se caracterizeaza prin remodelare crescuta, structura anormala si hipertrofie osoasa. Aceasta afectiune apare la 2-3% dintre indivizii cu varste de peste 60 de ani, iar consecintele sunt diverse, de la durere la osteoartrita secundara deformarii osoase. Boala poate afecta un singur os sau poate implica mai multe oase, iar fragilitatea osoasa apare in ciuda cresterii densitatii si a dimensiunii osoase.

Osteomalacia

Osteomalacia se caracterizeaza printr-un defect de mineralizare cauzat de deficiente de calciu si fosfati. Aceste deficiente rezulta in principal dintr-o absorbtie intestinala slaba provocata de carenta de vitamina D. Deficitul de vitamina D poate avea mai multe cauze, dar cel mai frecvent este determinat de expunerea inadecvata la soare sau malabsorbtia intestinala. Totusi, osteomalacia poate fi indusa si de medicamente sau de expunerea la aluminiu prin alimentatia parenterala sau in hemodializa.

In mod normal, nu exista simptome in stadiile incipiente ale fragilitatii osoase. Totusi, odata ce oasele au fost slabite, manifestarile se pot instala. Durerile sunt printre primele simptome resimtite, de multe ori acestea fiind localizate la nivelul spatelui. Cauza acestei localizari a durerii o poate reprezenta fracturarea sau lezarea unei vertebre. In plus, fragilitatea osoasa poate duce la micsorarea inaltimii si la adoptarea unei posturi anormale, aplecate.

O alta manifestare cheie a fragilitatii osoase o reprezinta frecventa crescuta a fracturilor osoase, chiar si dupa traumatisme minime. Cand structura oaselor este afectata, acestea se pot fisura sau rupe mult mai usor. Femeile aflate la menopauza trebuie sa consulte medicul pentru a fi evaluate, deoarece riscul de osteoporoza si fragilitate osoasa este mult mai crescut in aceasta perioada.

Fragilitatea osoasa poate produce chiar si osteoartrita. De exemplu, acest lucru se intampla in boala Paget, secundar deformarii osoase din apropierea articulatiilor.

Fragilitatea osoasa si alimentatia

Dupa cum se cunoaste deja, fragilitatea osoasa poate sa survina la persoanele ce au un aport redus de calciu sau diferite tulburari de alimentatie. Astfel, aportul scazut de calciu contribuie la diminuarea densitatii osoase, la pierderea timpurie a oaselor si la un risc crescut de fracturi. De asemenea, restrictia alimentara severa si subponderabilitatea sunt doi factori ce slabesc oasele, dar si intreg organismul.

In cadrul ultimelor studii de specialitate s-a observat faptul ca o dieta saraca in calorii are un efect negativ asupra oaselor, chiar daca din punct de vedere al mineralelor este optima. De asemenea, persoanele care au asociat un plan alimentar restrictiv cu un nivel ridicat de activitate fizica au resimtit o afectare osoasa si mai mare. In schimb, s-a constatat ca activitatea fizica imbunatateste starea de sanatate a oaselor atunci cand este asociata cu un aport optim de calorii si nutrienti.

Cu toate ca rezultatele obtinute sunt foarte interesante si ridica semne de alarma cu privire la asocierea dintre dieta necorespunzatoare si sport, specialistii considera ca mai sunt necesare studii suplimentare pentru a putea pune anumite concluzii ferme. Totusi, expertii le recomanda persoanelor ce doresc sa slabeasca sa nu apeleze la diete extrem de stricte si la exces de activitate fizica, deoarece pot sa apara complicatii nedorite.

Fragilitatea osoasa poate sa survina in urma unor diferite afectiuni de sanatate. Astfel, tratarea acestor afectiuni reprezinta primul pas in restabilirea sanatatii osoase. Metodele de tratament difera de la o tulburare la alta, astfel incat vizita la medic este absolut necesara. Medicul poate analiza eficient situatia si poate recomanda investigatii speciale, tocmai pentru a putea oferi cele mai bune solutii de tratament.

In orice caz, sanatatea osoasa poate fi mentinuta prin adoptarea unui stil de viata sanatos. Specialistii recomanda consumul unui numar optim de calorii si nutrienti, iar colaborarea cu un medic nutritionist ar putea fi de ajutor. De asemenea, exercitiul fizic intareste structura oaselor si a muschilor, dar atunci cand este asociat cu o alimentatie potrivita.

Obtinerea unor niveluri optime de vitamine si minerale este ideala, dar nu este suficienta. Pentru a avea un sistem osos sanatos si puternic, specialistii recomanda eliminarea fumatului si a alcoolului. Aceste obiceiuri afecteaza nu doar sistemul osos, ci intreg organismul, producand numeroase efecte secundare grave.

Bibliografie:
Catharine Paddock, Calorie restriction plus exercise can make bones more fragile, https://www.medicalnewstoday.com/articles/326344.php
Osteoporosis, https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/osteoporosis/diagnosis-treatment/drc-20351974
Currey JD. Tensile yield in compact bone is determined by strain, post-yield behaviour by mineral content.J Biomech.2004;37:549–556.
Martin RB, Boardman DL. The effects of collagen fiber orientation, porosity, density, and mineralization on bovine cortical bone bending properties.J Biomech.1993;26:1047–1054.
Aaron JE, Shore PA, Shore RC, Beneton M, Kanis JA. Trabecular architecture in women and men of similar bone mass with and without fracture. II. Three-dimensional histology.Bone.2000;27:277–282.