Durerea in calcai si pintenii calcaneeni

Vi s-a intamplat vreodata ca dimineata, cand va ridicati din pat, sau seara, cand va relaxati pe canapea, sa simtiti o durere suparatoare in talpa, durere care se amelioreaza insa, pe masura ce pasiti?

Daca da, se prea poate sa suferiti de fasceita plantara.

Fasceita plantara este cea mai comuna afectiune care cauzeaza durere la nivelul calcaneului in portiunea unde calcam. Ea este si cea mai comuna cauza a formarii pintenului calcanean la acest nivel. Aceasta reprezinta inflamatia fasciei plantare la locul de insertie a sa pe calcaneu.

Pentru a intelege mai bine ce este fascia plantara, voi da un exemplu din arhitectura. Banuiesc ca stiti ce e o arcada de cladire, nu? Sau ogiva, bolta, etc. Ei bine aceasta bolta are o barna de sustinere intotdeauna care o impiedica sa se prabuseasca sub propria greutate. Bolta noastra e a piciorului, si barna noastra e aceasta fascie plantara, o barna de fibre care conecteaza calcaiul de fata piciorului si ii ofera astfel sustinerea necesara.

Pintenii calcaneeni sunt un efect al fasceitei plantare. Cauzele principale ale durerii de calcai sunt fasceita plantara si tendinopatia ahileana sau maladia Haglund pentru ciocul de deasupra calcaiului, sau din spate, nu ciocul in sine, din talpa.

Fasceita plantara este cea mai comuna si controversata cauza a durerii din talpa. De ce este controversata? Pentru ca multi doctori sustin ca apare din cauza pintenului, si nu invers, cum e de fapt adevarat, si pentru ca multi pacienti nu isi recunosc "vina".

De ce spun "vina"? E un cuvant cam dur, ce-i drept, pentru cauzele fasceitei plantare.
Le enumar mai jos:

1. Obezitatea. Sau excesul de greutate. Este marea problema a piciorului in general. Cu cat suntem mai grasi, cu atat suntem mai predispusi sa avem aceasta problema.

2. Efortul fizic excesiv, sau ortostatismul (statul in picioare) prelungit, mai ales la alergatori

3. Diferitele diformitati ale piciorului, precum piciorul plat (platfus), piciorul cavus (arcuit), diferite modificari ale antepiciorului, cu hallux valgus sever, deformarea degetelor 2-5, etc.

4. Postura si mersul gresit. Bineinteles aceste doua lucruri afecteaza in mod dinamic toate tesuturile piciorului, dar in mod special fascia plantara.

5. Incaltamintea. Aici vorbim de la pantofi cu talpa prea rigida, pantofi de alergare nepotriviti, sau pantofi cu toc.

6. Diabetul zaharat

Cum prevenim?

Preventia este cea mai importanta! Trebuie sa fim activi, sa ne mentinem o greutate optima, sa avem grija ce purtam in picioare si sa avem un stil de viata sanatos. Obezitatea este cea mai mare problema a fasceitei plantare, deci slabitul este cea mai buna si la indemana solutie.

In cazul in care stim ca avem picior plat, trebuie sa facem o plantigrama (adica vom analiza cum calcam) apoi vom face talonete personalizate pe care le vom purta si le vom schimba la circa 6 luni, pana deformarea este corectata in mare masura.

Cum tratam?

In primul, pentru o evaluare corecta a stadiului bolii, mergem la medic cat mai devreme posibil. Cu cat asteptam mai mult, cu atat boala devine cronica.

Iata o serie de activitati ce ajuta si pot fi facute acasa:

- stretching (adica intindere) al fasciei plantare si a tendonului ahilean, precum si a muschilor gambei
- diverse atele de purtat noaptea
- exercitii de rulare a piciorului pe diverse obiecte ( sticle de 0.5 litri de apa inghetata, mingi de golf,etc)
- talonete din magazin (daca nu va permiteti sau nu aveti acces la cele personalizate)
- exercitii de corectare a posturii si a mersului (aici recomand sa mergeti si la un kinetoterapeut)
- benzi kinesiologice (tot la recomandarea kinetoterapeutului)
- sandale tip Birkenstock, au talpa foarte buna din pluta si sunt foarte confortabile.

Daca aveti dificultati in a face exercitii acasa, o vizita la recuperare medicala va va ajuta foarte mult. Aici se poate face si terapia cu unde de soc, dar cu dovezi neconcludente in ceea ce priveste eficacitatea. Unele studii arata o eficacitate dovedita de circa 70%, altele arata ca nu exista nicio diferenta intre ea vs placebo, unde oricum 75% din pacienti au aratat imbunatatiri.

Daca exercitiile de acasa si recuperarea medicala nu dau rezultate, urmatorul pas sunt injectiile cu steroizi, toxina botulinica sau PRP.

Pe langa aceste injectii exista si o tehnica numita peppering, sau dry-needling. Practic in loc sa injectam o substanta, putem intepa cu acul seringii fascia plantara, facand astfel multe gaurele in ea si promovand procesele de reparare a locului afectat.

Cei care au facut aceste analize asupra tratamentului conservator prin injectii au comparat si injectarea prin palpare versus injectarea ghidata ecografic. In timp ce unii au concluzionat ca e mai bine sa fii ghidat ecografic, altii au concluzionat ca nu e nicio diferenta intre palpare si ghidaj ecografic.

In cele din urma, daca toate aceste metode nu dau rezultate, mai ramane tratamentul chirurgical, care este de nedorit, atat din punctul de vedere pacientului, cat si al medicului, deoarece poate avea complicatii dramatice si o eficacitate scazuta.