Articulatiile sunt supuse aceluiasi proces de imbatranire ca si pielea ta

Aparatul locomotor este format din sistemul muscular, partea mobila, si sistemul osteo-articular cu o componenta fixa reprezentata de oase, acestea fiind unite intre ele prin articulatiile care permit realizarea miscarii.

Articulatiile sunt elemente anatomice cu o structura mai flexibila, elastica si leaga oasele intre ele. Sunt de trei tipuri, si anume articulatii fixe, semimobile si mobile, acestea din urma fiind reprezentate de articulatia genunchiului, a umarului, a soldului si cele localizate intervertebral, realizand un grad mai mare de mobilitate.

Intre articulatii se afla lichidul sinovial cu rol in nutritia, lubrifierea si curatirea articulatiei. La exterior, articulatia este inconjurata de o capsula articulara, vascularizata si inervata de ramuri arteriale si nervoase din vecinatatea regiunilor anatomice la nivelul carora sunt situate.

Elementele principale ale unei articulatii cuprind extremitatile osoase pe care aceasta le uneste, cartilajul articular, structuri intra-articulare (meniscuri, ligamente, discuri articulare) si capsula articulara. Acestea sunt formate din componente ale tesutului conjunctiv, fibre de elastina, fibre de colagen, alaturi de celulele care realizeaza sinteza acestora. Fibrele de elastina si cele de colagen ofera articulatiei flexibilitatea si rezistenta necesara sustinerii motilitatii.

Fibrele de colagen sunt elemente ale tesutului conjunctiv formate dintr-un ansamblu de peptide si aminoacizi in diferite cantitati. Acestea intra in componenta a numeroase organe si structuri din organismul uman, inclusiv la nivelul tegumentelor si al articulatiilor. Ele sunt de mai multe tipuri, aproximativ 28 la numar, insa cele mai frecvent intalnite sunt tipurile 1, 2, 3 si 4.

Colagenul de tip 1 are o structura mai elastica si se afla la nivelul pielii, al vaselor de sange, in componenta unor organe, dar si in cea a tendoanelor si al articulatiilor.

Colagenul de tip 2 este frecvent regasit in structura cartilajelor, oferindu-i stabilitatea necesara in atenuarea degradarii care ar afecta aceste structuri in urma miscarilor repetate de la nivel articular.

Tipul 3 de colagen alcatuieste fibrele reticulare ale tesutului conjunctiv, iar tipul 4 face parte din structura membranei bazale.

Colagenul poate proveni atat din surse exogene precum suplimentele alimentare, insa marea majoritate a acestuia este sintetizata endogen de catre celulele tesutului conjunctiv. Exista numeroase functii pe care le indeplineste acesta la nivelul organismului.

Elasticitatea, flexibilitatatea si rezistenta sunt printre proprietatile pe care le confera fibrele de colagen tesuturilor la nivelul carora se gaseste. De asemenea, procesele de regenerare celulara, cicatrizarea si vindecarea plagilor depind de existenta fibrelor de colagen care stimuleaza multiplicarea celulelor in teritoriile lezate.

Odata cu inaintarea in varsta, functiile celulare incetinesc, asemenea se intampla si in cazul sintezei de colagen, productia scazuta a acestuia necesitand administrarea exogena de suplimente colagenice pentru a preveni degradarea tesuturilor in componenta carora se regaseste.

Expunerea la radiatiile ultraviolete pot determina ruperea fibrelor de colagen si de elastina, fiind astfel afectate fermitatea si elasticitatea tegumentelor, dar si a tendoanelor si articulatiilor.

Substantele toxice precum fumul de tigara, poluarea, radicalii liberi rezultati in urma stresului oxidativ din organism, contribuie la procesul de imbatranirea al fibrelor de colagen.

Excesul de zahar are tot efectul stresului oxidativ in urma procesului de metabolizare al acestuia, motiv pentru care va avea aceleasi efecte nefaste asupra fibrelor de colagen. Este cunoscut faptul sa sanatatea, vitalitatea si fermitatea corpului necesita efectuarea de exercitii fizice, sport sau orice tip de miscare pentru a mentine integritatea structurilor musculare, dar si a tendoanelor si a structurilor articulare. Efortul fizic ajuta la productia cantitatii necesare de colagen, in timp ce stilul de viata sedentar va diminua acest proces.

Aspectul pielii va avea de suferit in urma degradarii fibrelor de colagen sau a sintezei reduse a acestora din diverse cauze. Aceasta isi va pierde elasticitatea, va capata in timp un aspect lasat ceea ce va conduce la aparitia acelor riduri caracteristice atat la nivel facial, cat si pe alte regiuni anatomice ale corpului. De asemenea, tot ca urmare a pierderii fermitatii si elasticitatii pe care o confera fibrele de colagen tergumentelor, poate sa apara celulita. Aceste modificari sunt caracteristice procesului de imbatranire care atinge in timp oricare dintre sistemele si structurile organismului.

Acelasi proces de imbatranire va afecta, de asemenea, si articulatiile. Buna functionare a sistemului osteo-articular are nevoie de cantitatea si sinteza adecvata de colagen care ii ofera fermitate, flexibilitate si elasticitate.

Deteriorarea fibrelor de colagen odata cu inaintarea in varsta, expunerea acestora la speciile reactive de oxigen, la agenti toxici sau la diversi factori care scad sinteza acestora, va afecta si functia articulatiilor. Odata cu scaderea cantitatii de colagen de la nivel articular, se reduce si sinteza fluidelor din cadrul acestora, fluide care au rol in motilitatea articulara.

Drept urmare, se poate instala artrita, proces caracterizat prin rigiditatea articulatiilor cu impact asupra motilitatii sistemului osteo-articular.

Activitatea fizica regulata care presupune fie efectuarea unui sport anume, mersul la sala de fitness sau la sala de forta, fie activitati casnice sau plimbari in aer liber, orice forma de miscare tonifica musculatura si sustine sistemul osteo-articular. Sinteza regulata in cantitati suficiente de colagen, precum si a lichidelor de la nivel articular care au rol de lubrifiere a componentelor articulare cu scopul de a facilita alunecarea intre acestea, necesita mobilizarea articulatiilor respective.

Dieta alimentara asigura, de asemenea, un aport de colagen sau stimuleaza sinteza acestora de catre celulele tesutului conjunctiv. Legumele cu un continut ridicat de sulf cum ar fi cruciformele ( varza, broccoli), usturoiul si ceapa contribuie la cresterea sintezei endogene de colagen.

Vitamina C are si ea acest rol si se gaseste din abundenta in varietatea de citrice existenta, iar pe langa stimularea sintezei de colagen are si rol antioxidant care atenueaza procesul de degradare al acestor fibre sub influenta inaintarii in varsta sau a expunerii la factorii externi nocivi.

Speciile de pesti si fructe de mare, uleiul de peste, ouale, sunt surse bogate de colagen si stimuleaza la randul lor sinteza acestuia la nivelul organismului. Boabele de soia contin ginsteina si daidzeina, elemente fitoestrogene care stimuleaza sinteza de colagen, motiv pentru care sunt utilizate in prepararea a diverse produse cosmetice si creme de zi cu efect antirid. Alunele, nucile, carnea slaba contribuie in egala masura la acest proces. Pentru prevenirea degradarii fibrelor de colagen si datorita proprietatilor antioxidante, ceaiul alb este si acesta recomandat in mentinerea integritatii acestora.

Productia de colagen la nivelul organismului este sustinuta de nutrienti precum vitamina C, prolina, cupru, zinc si glicina, elemente care moduleaza diferite reactii din cadrul sintezei colagenului din procolagen, astfel, introducerea in dieta alimentara a produselor care contin aceste elemente poate ajuta mentinerea unei cantitati optime de colagen necesar tesuturilor, tegumentelor si, de asemenea si sistemului osteo-articular.

Totodata, se poate face suplimentarea de colagen cu pulbere de colagen hidrolizata sau a altor produse cosmetice, dermatologice sau a diverselor tipuri de injectii cu colagen, sub indrumarea si in urma consultului medical necesar.

Bibliografie:
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/17076983/
https://health.clevelandclinic.org/the-best-way-you-can-get-more-collagen/