Laptele de vaca in alimentatia sugarului si copilului mic

Vezi galerie foto

Specialistii nu incurajeaza si nici nu recomanda introducerea laptelui de vaca in dieta copiilor cu varsta sub 1 an (aflati inca in perioada de sugar). Motivele pentru care laptele integral de vaca nu este agreat se bazeaza pe continutul insuficient in vitamina E, D, C, fier si acizi grasi esentiali, ce caracterizeaza acest tip de lapte. De asemenea, laptele de vaca are un continut excesiv de ridicat in sodiu si potasiu si contine de 3 ori mai multe proteine decat laptele uman, ceea ce presupune o suprasolicitare a activitatii hepatice.

Carbohidratii sunt in cantitate mica, acest lucru impunand suplimentarea cu zahar (zaharul prezinta efecte nedorite asupra metabolismului sugarului, stimuland activitatea adipocitelor, cu aparitia obezitatii). Imunoglobulinele se gasesc si ele in cantitate mica si sunt distruse prin actiunea enzimelor proteolitice in procesul de digestie.

Sugarii a caror alimentatie se bazeaza pe acest tip de lapte pot dezvolta probleme grave de sanatate, cum ar anemia cronica (prin continutul scazut in fier si prin absorbtia lui deficitara din cauza excesului de proteine), suprasolicitarea functiei excretorii pe un rinichi care este inca imatur din punct de vedere al capacitatii de epurare a organismului de reziduuri metabolice (din cauza excesului de proteine, sodiu, potasiu).

In plus, proteinele si lipidele continute in laptele de vaca au o structura foarte complexa, pe care enzimele digestive ale sugarului nu sunt capabile sa le fragmenteze astfel incat sa le aduca intr-o forma ce urmeaza a fi absorbita. Acest lucru poate duce in timp, la aparitia unui sindrom pluricarential si chiar a malnutritei protein-calorice.

Specialistii avertizeaza asupra continutului scazut in fier al laptelui de vaca, care determina anemia feripriva la sugarii hraniti inca de la 6 luni cu acest aliment. Sideremia (nivelul fierului din sange) este normala in cazul copiilor alaptati la san si chiar in cazul celor cu un regim pe baza de formule de lapte (lapte praf suplimentat).

Medicii recomanda ca sugarii sa fie hraniti la san sau cu formule de lapte in primul an de viata. De la 4-6 luni se poate incerca diversificarea regimului prin introducerea in dieta a unor alimente solide sau semisolide, cum ar fi piureurile de fructe (trebuie evitate perele, prunele - din cauza riscului de diaree, precum si zmeura, capsunile, din cauza potentialului alergizant).

Momentul diversificarii alimentatiei este diferit pentru copiii hraniti natural fata de cei hraniti cu lapte de vaca, astfel: pentru sugarul sanatos, care a fost alaptat la san sau hranit cu formule de lapte, varsta recomandata este de 5-6 luni, in timp ce pentru cel hranit cu lapte praf standard (nesuplimentat) sau cu lapte de vaca, varsta variaza intre 44 luni si jumatate.

Inaintea varstei de 1 an, laptele semidegresat (2% grasime), precum si cel degresat nu ar trebui sa se regaseasca in dieta sugarului, deoarece semnifica un aport excesiv de porteine, potasiu si sodiu, fiind in acelasi timp deficitar in calorii.

Necesarul caloric al sugarului este ridicat in primele 6 luni de viata, apoi atinge si se mentine la o valoare relativ constanta (valoare prag) pana in jurul varstei de 9 luni, pentru ca dupa aceasta sa inregistreze o noua crestere, pana la 1 an, corelata si determinata in principal de sporirea activitatii fizice desfasurate de copil.

In cazul sugarului, caloriile necesare depind de varsta, iar in cazul copiilor mai mari trebuie sa se tina cont si de sex (baietii au nevoie de mai multa energie decat fetele).

In general, specialistii recomanda ca aportul caloric sa fie, in functie de varsta:
- 0-5 luni: 650 calorii/zi;
- 5-12 luni: 850 calorii/zi;
- 1-3 ani: 1300 calorii/zi;
- 4-6 ani: 1800 calorii/zi;
- 7-10 ani: 2000 calorii/zi;

Iar in functie de sex:
- baieti 11-14 ani: 2500 de calorii/zi
- fetele de aceeasi varsta: 2200 de calorii/zi.

Lipidele prezente in lapte, care constituie principala sursa de energie a bebelusului, au rol esential in procesul de dezvoltare si crestere normala, in special in ceea ce priveste dezvoltarea creierului si promovarea activitatii nervoase normale.

In cazul in care aportul caloric zilnic al copilului depaseste nevoile organismului, va avea loc stocarea acestora in tesutul adipos, ceea ce determina modificarea greutatii, sugarul devenind astfel supraponderal sau chiar obez.

Obezitatea la aceasta varsta este o problema de sanatate foarte importanta, deoarece, asa cum au demonstrat multiplele studii clinice efectuate pana in prezent, un sugar supraponderal prezinta toate riscurile sa ajunga un adult obez.

De aceea, regimul alimentar precum si obiceiurile de hranire ale sugarului trebuie atent monitorizate de catre mama. Specialistii nu considera ca prin includerea laptelui semidegresat sau complet degresat in alimentatia timpurie a bebelusului se poate preveni sau stopa cresterea excesiva in greutate.

In cazul in care copilul prezinta probleme de greutate, parintii sunt sfatuiti sa hraneasca sugarul normal din punctul de vedere al principiilor alimentare ce ar trebui sa se regaseasca in dieta lui, ca si in cea a unui copil cu greutate normala, insa trebuie sa fie atenti la cantitatea acestor alimente.

Problema kilogramelor in plus la aceasta varsta nu este, deci, cauzata de calitatea nutrientilor (dieta trebuind sa fie adaptata varstei, cat mai echilibrata si diversificata, atunci cand este posibil), ci in special de cantitatea lor.

Regimul alimentar al unui copil supraponderal ar trebui stabilit cu medicul pediatru sau cu un nutritionist, acestia fiind in masura sa reconsidere intreaga schema de alimentatie a copilului, raportandu-se la factori precum varsta, starea de sanatate, greutatea actuala, greutatea ideala, dar si dezvoltarea psiho-somatica.

Reducerea numarului de calorii consumate pe parcursul unei zile pare sa fie solutia ce are cele mai bune rezulate pe termen lung, determinand o scadere ponderala treptata, nu o reducere drastica si brusca a tesutului adipos, acest lucru putand determina anumite tulburari grave de metabolism intr-un organism in crestere, cum este cel al sugarului.

In cazul in care scaderea in greutate se realizeaza brusc, primele depozite energetice care vor fi epuizate sunt cele proteino-glucidice, si abia apoi se apeleaza la rezerva de lipide stocata in tesutul gras.

Acest lucru va determina depletia unor importante surse energetice, ceea ce va avea, la randul sau, drept rezultat direct, o scaderea a randamentului sistemului imun, cu aparitia infectiilor recurente (organismul copilului nu are, efectiv, cu ce sa lupte impotriva agresorilor exogeni).

Acesta este de fapt, unul dintre motivele importante pentru care medicii nu incurajeaza dietele hipocalorice restrictive, uneori drastice, care pot fi folosite in vederea obtinerii unei scaderi ponderale semnificative, intr-un timp relativ scurt.

Sugari
Alaptarea la san (lapte matern)
- 0-3 luni: o data la 1-3 ore;
- 4-5 luni: o data la 2-4 ore;
- 6-8 luni: o data la 3-4 ore;
- 9-12 luni: o data la 4-5 ore.

Formule de lapte (lapte praf suplimentat cu fier)/zi:
- 0-3 luni: 540-1200 grame;
- 4-5 luni: 720-1350 grame;
- 6-8 luni: 720-1110 grame;
- 9-12 luni:720-930 grame.

Produse lactate animale:
- 0-3 luni: nerecomandate;
- 4-5 luni: nerecomandate;
- 6-8 luni: nerecomandate;
- 9-12 luni: portii minime;
- 1-2 ani: maxim 600 de grame de produse din lapte integral.

Copii 2- 5 ani
Lapte de vaca: 6 portii/zi, o portie putand contine:
- jumatate cutie de iaurt;
- jumatate de pahar de lapte;
- maxim 30 grame de branza de vaci;
- echivalentul unei cesti cu branzica de casa.

Adolescenti si adulti
- lapte/iaurt - un pahar/o cutie;
- branza proaspata: 3-4 portii a cate 45 grame/zi;
- produse din branza (cascaval, branza topita, etc): 4 portii a cate 60 de grame/zi.