Cele mai bune biberoane pentru bebelusi

Acum cateva decenii, singura varianta pentru biberoane era cea din sticla. Optiunile parintilor erau foarte limitate, iar dezavantajele biberoanelor de sticla ii nemultumeau pe foarte multi dintre ei. O alternativa trebuia gasita: biberoanele de sticla erau grele si mai ales, se puteau sparge cu usurinta. Biberoanele de plastic au aparut apoi, oferind parintilor o alta varianta de hranire a bebelusului, considerata ca fiind mai sigura, eficienta si comoda. Ele sunt mult mai usoare, nu se pot sparge la fel de usor, iar utilizarea lor din ce in ce mai frecventa a redus substantial folosirea celor din sticla.

Totusi, studii recente au dovedit faptul ca in unele sticle de plastic exista anumiti compusi care se pot dovedi foarte periculosi pentru dezvoltarea ulterioara a bebelusului. Aceasta descoperire i-a pus foarte mult pe ganduri pe tinerii parinti, care incep sa se intrebe daca nu cumva este mai sigur sa apeleze la biberoanele clasice (cu care chiar ei au fost crescuti) in defavoarea celor moderne, din sticla.

In aceste conditii intrebarea Care este mai sigur: biberonul din sticla sau cel din plastic? pare sa fie pusa din motive temeinice, iar ingrijorarea parintilor este reala. Din acest motiv si specialistii considera ca trebuie precizate avatajele si dezavantajele celor doua tipuri de materiale din care pot fi facute biberoanele, astfel incat parintii sa fie cat mai informati atunci cand aleg unul din ele, iar acesta alegere sa fie cat mai adaptata nevoilor bebelusului. In continuare sunt prezentate informatii utile despre aceste biberoane dar si cateva sfaturi pentru folosirea lor cat mai sigura si eficienta.

Biberoanele sunt disponibile, cel mai adesea in doua variante: biberonul de capacitate mare (de 270- 250 de ml) si cel de capacitate medie (de 150-120 ml). Biberonul in ansamblu este alcatuit nu doar din recipientul pentru lichid, ci si din tetina, dintr-un inel care poate fixa tetina de recipient si un capac care sa acopere tetina. Toate acestea pot adauga greutate suplimentara biberonului si din acest motiv a fost necesara realizarea unui biberon cat mai usor.

Problema cu biberoanele din sticla este evidenta: greutatea mai mare si usurinta cu care se sparge. Daca din diverse motive scapam unul din aceste biberoane pe jos, imediat se transforma in cioburi, continutul se varsa si peste tot este o mizerie de nedescris. Pe de alta parte insa, biberoanele de sticla au si parti bune: sunt mai sigure din punct de vedere al continutului, caci nu au in compozitie diversi polimeri chimici care pot influenta negativ dezvoltarea ulterioara a bebelusului sau care se pot chiar solubiliza si intra in laptele (sau lichidele) cu care hranim micutul.

Biberoanele din plastic sunt total diferite de cele de sticla: sunt usoare, rezistente si nu se sparg usor. In ciuda acestor avantaje evidente pe care le au, in jurul biberoanelor de plastic au inceput sa apara diverse controverse, legate in special de materialele din care sunt facute. Se pare ca unele contin o substanta chimica numita bisfenol A (prescurtarea BPA).

Bisfenolul A are o utilizare foarte larga, de la compact discuri pana la conserve sau alte produse de larg consum. In urma unor studii efectuate in anul 2007 de catre specialistii americani s-a descoperit ca dupa ce sunt incalzite la temperaturi mari, 5 dintre cele mai populare marci de biberoane de plastic de pe piata ating niveluri foarte mari de BPA. Motivul de ingrijorare consta in faptul ca studiile de laborator au demonstrat faptul ca BPA (in concentratii mici) are efecte foarte severe asupra animalelor de laborator. Principalele efecte nedorite descrise au fost: cresterea riscului de cancer de prostata, de san, aparitia chisturilor ovariene, a endometriozei, sau a pubertatii precoce.

Inainte sa ne cuprinda panica, specialistii precizeaza faptul ca autoritatile in domeniu si-au exprimat un punct de vedere legat de aceasta situatie destul de delicata. Ele au anuntat ca de fapt, concentratiile de BPA din majoritatea biberoanelor disponibile nu devin periculoase, caci temperaturile respective nu sunt atinse in mod obisnuit.

Specialistii americani au concluzionat, ca dupa ce au analizat foarte multe marci de biberoane si au studiat compozitia acestora, cantitatea de BPA care poate sa ajunga accidental in laptele bebelusilor hraniti cu biberoane de plastic este nesemnificativa si acestea nu pot determina efecte secundare severe la om.

Cu toate acestea, specialistii analizeaza in continuare compozitia plasticului din care este facut biberonul, astfel incat sa poata avertiza parintii in timp util daca apar modificari si daca sanatatea copilului este pusa in pericol.

In prezent exista trei tipuri de biberoane: cele din plastic, cele din plastic cu recipient interior ce poate fi schimbat si cele din sticla. Foarte multi parinti aleg, chiar si din motive ecologice, biberoanele din sticla. Chiar daca cele din plastic nu sunt considerate periculoase, se pare ca pe piata apar din ce in ce mai des si biberoanele de sticla, iar parintii considera ca daca exisa o varianta mai sanatoasa si poate mai sigura, de ce sa nu o foloseasca.

Daca doriti sa evitati biberoanele din plastic care contin bisfenol A, cel mai sigur ar fi daca nu ati cumparat produsele marcate ca fiind reciclabile si avand pe spate notat cifra 7. Aceste simboluri (#7) indica de obicei prezenta BPA in continutul produsului respectiv.

Trebuie precizat insa ca aceasta nu este o regula si nu toate produsele din plastic ce au un astfel de marcaj contin si BPA. Marcajul este specific caracterului reciclabil al plasticului folosit si nu atentioneaza consumatorii in mod particular asupra continutului in BPA. In plus, unii producatori sunt foarte onesti si precizeaza daca respectivele produse au sau nu (cel mai des) BPA in compozitie.

In plus, exista si numeroase magazine care refuza sa mai comercializeaza produse care contin BPA, in speranta ca astfel el sa dispara cat mai repede de pe piata.

In cazul in care va este totusi teama de BPA, nu trebuie sa renuntati la folosirea unui biberon din plastic. Exista si foarte multe variante care nu folosesc polimeri policarbonati si sunt astfel considerate mult mai sigure. Aceste biberoane sunt facute de fapt din polietilen sau de polipropilen.

Produsele realizate din astfel de plastice (non-policarbonat) pot fi o alternativa foarte utila si atunci cand vesela micutului poate fi diversificata (farfurii, linguri, cani).

De retinut!

Diversitatea atat de mare de materiale din care pot fi fabricate biberoanele se datoreaza faptului ca deocamdata nu exista o reglementare in acest domeniu, cum exista, de exemplu in cazul formulelor de lapte.

Recipientul in sine poate fi produs din ce combinatie de polimeri doreste fabricantul, doar tetina trebuind sa fie facuta din anumite materiale (si chiar si aceasta regula este valabila doar in anumite tari).

Biberoanele cu recipiente interioare care pot fi schimbate sunt si ele lipsite de BPA, insa pot fi mai scumpe comparativ cu biberoanele obisnuite, deoarece trebuie schimbate dupa fiecare hranire.

In cazul in care nu doriti sa treceti la un biberon de sticla din teama de a nu-l sparge, este bine sa stiti faptul ca anumite companii au creat un recipient siliconat protector in care poate fi bagat biberonul, astfel incat riscul accidentelor sa fie cat mai redus.

Daca este necesar, biberonul poate fi sterilizat prin fierbere in apa clocotitra, prin folosirea unor dispozitive speciale (de obicei pe baza de aburi) sau prin introducerea lor in containere speciale (care folosesc energia microundelor pentru realizarea sterilizarii). Biberoanele moderne se sterilizeaza cu greu in apa clocotinda deoarece plutesc.

Aceasta metoda a fost imaginata in trecut, atunci cand si biberoanele erau din sticla si deci se scufundau mult mai usor. In timpul sterilizarii exista posibilitatea ca procentul de BPA care ajunge in interiorul recipientului (si ulterior poate intra in contact cu alimentele) sa fie mai mare

Din acest motiv (dar si din multe altele, care tin tot de siguranta bebelusului), specialistii insista ca in prezent biberoanele sa fie sterilizate doar daca exista probleme speciale cu ele sau doar daca apa sau laptele pot fi contaminate.

Altminteri, parintii sunt sfatuiti sa curete biberonul dupa fiecare utilizare, prin spalare.

In vederea diminuarii motivelor de ingrijorare fata de biberoanele de plastic, variante foarte utile la clasicele biberoane de sticla, specialistii ofera cateva sfaturi practice parintilor, ca sa curete biberonul bebelusilor corect si fara riscuri, astfel incat concentratia de BPA sa nu creasca semnificativ.

Printre cele mai eficiente sfaturi se numara:

1. Evitati sa depozitati laptele matern sau formulele de lapte direct in biberon (pentru timp indelungat). Laptele trebuie turnat in biberon exact inainte de hranirea micutului, si orice ramane trebuie aruncat, nu turnat peste laptele proaspat, sau care inca nu a fost consumat;

2. Trebuie retinut faptul ca atat caldura cat si folosirea indelungata a aceluias biberon pot favoriza acumularea unor niveluri periculoase de BPA. Se recomanda incalzirea unui biberon care contine BPA in apa calduta, nu in apa fiarta sau la microunde. Biberoanele uzate, zgariate, fisurate trebuie aruncate si nu refolosite;

3. Nu curatati biberoanele ce contin polimeri de policarbon si BPA cu apa fiarta sau cu un produs agresiv de curatare, doarece aceste produse pot facilita descompunerea toxica a polimerilor. Se recomanda spalarea cu apa calduta si cu un produs delicat de curatare;

4. Biberoanele de sticla ce prezinta fisuri vizibile, care au scapat pe jos (dar aparent nu s-au spart), care au deja sticla mata, trebuie inlocuite.

Parintii trebuie sa fie informati si cu privire la faptul ca BPA se poate gasi si in cutiile ce contin formulele de lapte si ca astfel, el tot poate contamina alimentele pe care le va consuma bebelusul.

Formulele sub forma de pudra se pare ca au un risc mai scazut de a fi contaminate cu BPA comparativ cu cele lichide, deci cel mai sigur ar fi ca parintii sa opteze pentru acestea.

Important
Specialistii sunt de parere ca un sugarul nu trebuie hranit prea mult sau prea devreme cu biberonul, deoarece aceasta poate interfera cu stabilirea unei relatii emotionale bebelus-mama.

Hranirea la san are numeroase avantaje, atat pentru mama cat si pentru micut, printre care si dezvoltarea psihica armonioasa a copilului. Hranirea la san trebuie realizata continuu in primele doua luni de viata extrauterina, cu exceptia cazurilor in care apar contraindicatii, cum ar fi afectiuni infectioase transmisibile prin lapte sau direct prin contactul cu sanul de la mama la copil.

In astfel de situatii, prin pasteurizarea laptelui in biberon se poate evita contaminarea bebelusului.