Sindromul mortii subite a sugarului

Sindromul mortii subite la sugar (SMSS) reprezinta moartea sugarului cu varsta sub 1 an, fara o cauza cunoscuta. In mod obisnuit, decesul copilului survine in timpul somnului, parintele fiind cel care il gaseste fara suflare.

Nimeni nu este vinovat de moartea copilului prin SMSS, aceasta neputand fi nici prevazuta si nici prevenita. Daca survine moartea la un copil, dar de cauza cunoscuta, cum ar fi intoxicatia cu monoxid de carbon, nu se considera ca este vorba de SMSS.

Aceasta deoarece SMSS este considerat cauza a mortii doar daca moartea ramane neexplicata si dupa analize complete. SMSS este cunoscuta si dupa numele de moartea in patut sau moartea subita neexplicata a copilului.

Cu toate ca este foarte rar, SMSS este una din cauzele cele mai comune de moarte a copiilor cu varsta intre 1 si 12 luni. Cele mai multe cazuri apar la copiii cu varsta intre 2 si 4 luni.

Cauza SMSS este necunoscuta. Cu toate acestea, exista cativa factori de risc, dar nu intr-u totul clarificati. Acestia sunt greutate scazuta la nastere, prematuritatea, multiparitatea (nasteri multiple ale mamei), lipsa ingrijirii adecvate a mamei pe perioada gravidiei, mama mai tanara de 20 ani si expunerea la fumul de tigari. Baietii sunt afectati mai des decat fetele. Incidenta bolii este mai crescuta in timpul iernii.

Cercetarile efectuate arata ca SMSS poate fi rezultatul inabilitatii creierului de a controla temperatura sau respiratia in timpul primelor cateva luni de viata. Odata cu maturarea creierului, acest risc se reduce. Totusi, mai sunt necesare cercetari pentru a determina relatia intre controlul creierului asupra respiratiei si SMSS.

SMSS nu are simptome premonitorii. Bebelusii care mor de aceasta boala:
- nu pot fi resuscitati
- par a fi sanatosi inainte de a fi pusi la culcare
- nu prezinta semne ca s-ar fi zbatut. De obicei, bebelusul este in aceeasi pozitie in care a fost pus.

Doar circa 5% din bebelusii care mor de SMSS au un istoric de evenimente amenintatoare de viata, iar relatia dintre SMSS si acestea nu este cunoscuta. In timpul acestor evenimente amenintatoare de viata, bebelusii au perioade de apnee (oprire a respiratiei) mai lungi (mai mult de 20 secunde). Pielea bebelusilor are nuante de la vinetiu la palid, iar corpul se rigidizeaza, pentru ca apoi sa devina flasc.

De asemenea, bebelusul se poate ineca. Unul sau mai multe evenimente amenintatoare de viata au fost suspectate la unii bebelusi care au decedat de SMSS. Cu toate acestea, aparatele de monitorizare a respiratiei, care sunt folosite pentru a detecta perioadele de apnee, nu sunt utile in prevenirea SMSS.

Nici o investigatie nu poate determina daca bebelusul se afla in pericol de moarte subita.

O investigatie mai amanuntita se realizeaza dupa fiecare incident de SMSS suspectat. Funeraliile bebelusului se pot realiza inainte de pronuntarea raportului medico-legal. Investigatiile care se vor realiza sunt:
- autopsie realizata de medicul legist (ideal, un medic legist specializat pe copii). Aceasta va include radiografii, analize de sange si tesuturi pentru a exclude alte cauze ale decesului.
- antecedentele medicale ale bebelusului si ale familiei acestuia;
- o examinare a locului unde a murit bebelusul.

Nu exista investigatii care sa determine daca un bebelus are risc crescut de SMSS, chiar si printre aceia considerati cu risc crescut. Unele aparate de monitorizare a respiratiei sunt folosite la bebelusii cu risc crescut. Aceste aparate au o alarma sonora care detecteaza o pauza in respiratie. Cu toate acestea, aparatele de monitorizare a respiratiei nu par sa previna SMSS.

Nu exista tratament pentru sindromul mortii subite a bebelusului. Moartea prin SMSS nu poate fi prezisa sau prevenita. Cu toate acestea se pot lua precautii pentru a preintampina moartea bebelusului prin SMSS. De exemplu un lucru foarte important este asezarea copilului sa doarma pe spate.

Trebuie aleasa cu precautie salteaua pe care este asezat copilul, in special acel tip de saltea care are sistem de ventilare, despre care se spune ca reduce riscul de SMSS. Totusi, despre niciun tip de saltea nu s-a dovedit a scadea riscul de SMSS. Asociatiile medicale specializate nu recomanda folosirea acestor saltele.

Datorita faptului ca SMSS este foarte rara, parintii nu trebuie sa fie stresati de aceasta boala si aceasta sa denatureze relatia cu bebelusul.
Studii realizate au descoperit o serie de factori de risc, cu toate ca relatia dintre acestia si SMSS nu este foarte clara. Totusi se pot lua urmatoarele precautii:

Renuntarea la fumat in timpul sarcinii, precum si o grija mai mare din punct de vedere medical fata de femeia insarcinata. Astfel in timpul sarcinii, se poate scadea riscul de SMSS prin ingrijirea starii generale de sanatate. De asemenea, fumatul trebuie interzis in apropierea copilului, deoarece acest fumat pasiv creste riscul de SMSS.

Intotdeauna copilul trebuie pus sa doarma pe spate. Aceasta este cea mai sigura pozitie de dormit. Rata de decese prin SMSS a scazut in tarile in care parintii au fost incurajati sa isi culce copiii cu varsta de sub 1 an pe spate. Copiii care nu au fost obisnuiti sa doarma pe burta si care sunt pusi sa doarma totusi pe burta, au riscul chiar mai crescut de a dezvolta SMSS. Asadar, in afara de cazul in care medicul indica, copilul nu trebuie sa doarma pe burta sau pe lateral.

Patutul copilului e bine sa fie asezat in aceeasi camera cu a parintilor. Cu toate acestea, asociatiile specializate nu recomanda ca bebelusul sa doarma in acelasi pat cu parintii. Totusi, daca se doarme in acelasi pat cu copilul, trebuie luate masuri de siguranta. Astfel nu trebuie ca parintii sa bea alcool, sa fumeze, sa foloseasca medicamente care le fac somnul galagios (sedative) sau sa se drogheze. De asemenea, nu trebuie dormit cu copilul pe o canapea sau fotoliu extensibil.

Trebuie folosite asternuturi fixate la saltea si saltele care nu se deplaseaza.

Trebuie folosit un patut dotat cu toate accesoriile de siguranta.

Nu trebuie pus nimic in patut, alaturi de copil. Acesta poate sa traga si sa puna pe cap articole de genul paturilor, pernitelor, papusilor prin care va creste riscul de SMSS.

Daca totusi trebuie folosita o patura, aceasta sa fie ancorata in partea de jos a patutului. Sugarul trebuie asezat cu picioarele spre paturica, iar aceasta nu trebuie sa treaca de pieptul bebelusului.

Daca se folosesc invelitori de protectie pe barile patutului, acestea trebuie legate strans, pentru a nu se putea deplasa.

Se va evita supraincalzirea bebelusului sau a camerei lui. Camera trebuie incalzita astfel incat copilul sa nu fie prea gros imbracat si sa nu necesite paturi suplimentare. Temperatura se va seta astfel incat un adult sa poata sta imbracat in camera si sa nu ii fie frig, doar cu un tricou cu maneci lungi si o pereche de pantaloni. Bebelusul nu trebuie sa se supraincalzeasca, fapt evidentiat daca acesta este transpirat sau este agitat.

Suzeta inainte de culcare scade riscul de SMSS din motive necunoscute inca expertilor. Suzeta trebuie oferita dupa varsta de 1 luna si trebuie cunoscut faptul ca poate face alaptarea mai dificila. Nu exista riscuri daca se aseaza suzeta in gura copilului dupa ce acesta a adormit. Copilul nu trebuie fortat daca nu accepta suzeta.

Trebuie informata dadaca despre toate aceste aspecte. Aceasta trebuie informata chiar din prima zi de lucru. Se poate ca dadaca sa nu cunoasca despre SMSS. Aproape 20% din decesele cauzate de SMSS apar in timpul zilei.

Dezvoltarea normala a capului copilului

Partea dorsala a capului bebelusului se poate aplatiza daca acesta este asezat mereu sa doarma pe spate. De obicei, partea aplatizata nu se observa cu usurinta. Forma rotunda a capului va reveni la normal dupa ce copilul va fi asezat in scaunul cu rotile. Insa, exista cazuri in care capul copilului se poate aplatiza marcat. Aceasta se poate contracara prin schimbarea regulata a pozitie copilului si prin intarirea musculaturii.

Bebelusul trebuie sa aiba perioade zilnice de joaca pe burtica. Acestea trebuie observate atent de catre parinte. In aceasta joaca, parintele trebuie sa fie atent ca bebelusul sa respire corect. Prin joaca pe burtica, bebelusul isi va intari musculatura, in special cea care sustine capul si capacitatile motorii.
Cand este tinut in brate, capul copilului trebuie sustinut cu mana cat mai mult posibil. Bebelusul nu trebuie tinut pe scaune de masina pentru perioade lungi de timp. Sustinerea bebelusului este benefica pentru o dezvoltare armonioasa.

Trebuie schimbata pozitia capului bebelusului in timpul somnului cat mai des. Aceasta se poate realiza prin schimbarea asezarii saltei in fiecare saptamana. Bebelusii isi intorc, de obicei, capul de la perete spre camera. Daca patutul nu este langa un perete, pozitia capului copilului va trebui schimbata dupa ce acesta a adormit.