Rolul alaptarii in sustinerea sanatatii si dezvoltarii nou-nascutului

Alaptarea este modalitatea naturala si optima de a asigura nutritia nou-nascutilor, oferind numeroase beneficii pe termen scurt si lung atat pentru sugari, cat si pentru mame.

Ea este recunoscuta de organizatiile de sanatate din intreaga lume, inclusiv de Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) si de Academia Americana de Pediatrie (AAP), ca fiind cea mai buna sursa de nutritie pentru sugari.

Alaptarea nu numai ca asigura nutrienti esentiali, dar joaca, de asemenea, un rol esential in dezvoltarea sistemului imunitar, cresterea creierului si legatura emotionala.

Laptele matern este conceput in mod unic pentru a satisface nevoile nutritionale ale sugarului.

Acesta contine un echilibru perfect de proteine, grasimi, carbohidrati, vitamine si minerale care se adapteaza pe masura ce copilul creste.

Spre deosebire de formula, care ramane constanta, laptele matern isi schimba compozitia ca raspuns la nevoile bebelusului.

Principalele componente ale laptelui matern:

- Proteine: Proteinele usor digerabile din zer si cazeina sustin cresterea si functia imunitara.

- Grasimi: Esentiale pentru dezvoltarea creierului si energie.

- Carbohidrati: Lactoza furnizeaza energie si ajuta la sanatatea intestinelor.

- Anticorpi: Imunoglobulinele (IgA, IgG, IgM) protejeaza impotriva infectiilor.

- Prebiotice: Oligozaharidele din laptele uman (HMO) promoveaza un microbiom intestinal sanatos.

Nou-nascutii au un sistem digestiv imatur, iar laptele matern este special conceput pentru a fi usor absorbit, reducand riscul de probleme digestive, cum ar fi colicile si constipatia.

Unul dintre cele mai mari avantaje ale alaptarii este capacitatea sa de a proteja sugarii de infectii si boli cronice.

Anticorpii si componentele de stimulare a imunitatii din laptele matern ajuta la protejarea nou-nascutilor, in special in primele luni de viata.

Alaptarea si prevenirea bolilor:

- Risc mai scazut de infectii respiratorii: Bebelusii care sunt alaptati au mai putine raceli, pneumonii si boli respiratorii.

- Protectie impotriva infectiilor gastrointestinale: Alaptarea reduce incidenta diareei si a infectiilor intestinale.

- Risc mai scazut de infectii ale urechii: Bebeliusii alaptati la san se confrunta cu mai putine infectii ale urechii in comparatie cu cei hraniti cu formula.

- Risc redus de alergii si astm: Alaptarea este asociata cu un risc mai scazut de alergii alimentare, astm si eczeme.

- Rate mai scazute ale sindromului mortii subite a sugarului (SIDS): Studiile arata o reducere semnificativa a riscului de SIDS in randul sugarilor alaptati.

In plus, sugarii alaptati au un risc mai scazut de a dezvolta obezitate, diabet de tip 2 si boli de inima mai tarziu in viata, deoarece alaptarea ajuta la reglarea metabolismului si a greutatii corporale de la o etapa timpurie.

Alaptarea joaca un rol esential in dezvoltarea creierului.

Cercetarile indica faptul ca bebeliusii alaptati tind sa aiba scoruri IQ mai mari si functii cognitive mai bune in comparatie cu cei hraniti cu formula.

Cum sprijina alaptarea cresterea creierului:

- DHA si ARA: Acesti acizi grasi esentiali gasiti in laptele matern sunt cruciali pentru dezvoltarea creierului si a retinei.

- Factori de crestere: Laptele matern contine hormoni si proteine care promoveaza cresterea celulelor creierului.

- Interactiune crescuta parinte-copil: Contactul piele la piele si contactul vizual in timpul alaptarii sporesc legatura emotionala si stimularea creierului.

Studiile sugereaza, de asemenea, ca alaptarea contribuie la performante academice mai bune si la rate mai scazute de tulburari comportamentale si psihologice mai tarziu in viata.

Alaptarea favorizeaza o legatura emotionala puternica intre mama si copil, promovand siguranta si atasamentul. Actul alaptarii elibereaza oxitocina, cunoscuta ca „hormonul iubirii”, care ajuta mamele sa se simta conectate la copiii lor si reduce stresul.

Beneficii pentru mama:

- Risc mai scazut de depresie postpartum: Mamele care alapteaza prezinta rate mai scazute de anxietate si depresie.

- Recuperare mai rapida dupa nastere: Oxitocina eliberata in timpul alaptarii ajuta uterul sa revina la dimensiunea anterioara sarcinii.

- Beneficii pe termen lung pentru sanatate: Alaptarea reduce riscul de cancer mamar si ovarian, diabet de tip 2 si boli de inima la mame.

In plus, mamele care alapteaza se simt adesea mai increzatoare in abilitatile lor parentale si experimenteaza o conexiune emotionala mai profunda cu copiii lor.

Recunoscand importanta alaptarii, OMS si UNICEF au lansat Initiativa Spitalelor Prietenoase cu Bebelusii (BFHI) pentru a promova medii spitalicesti prietenoase cu alaptarea.

Cei 10 pasi pentru o alaptare de succes (OMS & UNICEF):

1. Aveti o politica scrisa privind alaptarea, comunicata intregului personal medical.
2. Formarea personalului medical pentru a pune in aplicare sprijinul pentru alaptare.
3. Informati femeile insarcinate cu privire la beneficiile alaptarii.
4. Ajutati mamele sa initieze alaptarea in termen de o ora de la nastere.
5. Aratati-le mamelor cum sa alapteze si sa mentina lactatia.
6. Oferiti nou-nascutilor numai lapte matern, cu exceptia cazurilor in care este necesar din punct de vedere medical.
7. Practicati rooming-in pentru a permite mamelor si bebelusilor sa ramana impreuna.
8. Incurajati alaptarea la cerere.
9. Nu oferiti suzete sau mameloane artificiale.
10. Oferiti sprijin pentru alaptare dupa externarea din spital.

Spitalele care respecta aceste orientari inregistreaza rate mai mari de succes ale alaptarii, ceea ce duce la copii si mame mai sanatoase.

In ciuda numeroaselor sale beneficii, unele mame intampina dificultati cu alaptarea. Acestea pot include probleme de atasare, cantitate scazuta de lapte, durere si bariere sociale.

Solutii pentru provocarile comune ale alaptarii:

- Probleme de atasare: Colaborarea cu un consultant in lactatie poate ajuta mamele si bebelusii sa gaseasca cea mai buna pozitie de alaptare.

- Productie scazuta de lapte: Alaptarea frecventa si hidratarea corespunzatoare ajuta la cresterea productiei de lapte.

- Alaptarea in public: Incurajarea acceptarii sociale si oferirea de spatii favorabile alaptarii pot ajuta mamele sa se simta confortabil in afara casei.

- Revenirea la munca: Extragerea si stocarea laptelui matern le permite mamelor care lucreaza sa continue alaptarea.

Multe tari implementeaza politici de concediu de maternitate platit si unele facilitati la locul de munca pentru a sprijini mamele care alapteaza.

Pentru copiii prematuri si cu greutate mica la nastere, laptele matern este cu atat mai esential.

Acesta reduce complicatiile precum enterocolita necrozanta (EUN), o boala intestinala care pune viata in pericol.

Sprijin pentru alaptare in TINN (Unitatea de Terapie Intensiva Neonatala):

- Incurajarea ingrijirii de tip Kangaroo Care (contact piele la piele).

- Furnizarea de lapte matern de la donatoare in cazul in care laptele matern nu este disponibil.

- Utilizarea pompelor de san pentru a stimula productia de lapte.

Bebelusii prematuri hraniti cu lapte matern tind sa aiba o crestere in greutate mai buna, o functie imunara imbunatatita si perioade de spitalizare mai scurte.

Alaptarea este una dintre cele mai eficiente modalitati de a asigura un start sanatos in viata.

Aceasta ofera o nutritie optima, intareste imunitatea, sustine dezvoltarea creierului si favorizeaza legatura emotionala dintre mama si copil.

In ciuda provocarilor, programele de sprijinire a alaptarii, politicile spitalicesti si acceptarea sociala pot ajuta mamele sa alapteze cu succes si sa ofere copiilor lor cel mai bun inceput posibil.

Incurajarea alaptarii prin educatie, politici la locul de munca si asistenta medicala va conduce la generatii mai sanatoase si la un viitor mai puternic pentru copiii din intreaga lume.

Bibliografie
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/22371471/
https://www.webmd.com/parenting/psychological-benefits-of-breastfeeding
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0897189724000624
https://www.webmd.com/parenting/baby/what-to-know-about-extended-breastfeeding