Cresterea si dezvoltarea nou-nascutilor

Vezi galerie foto

Care sunt tipurile de dezvoltare care au loc in prima luna de viata a copilului?

Copiii poarta numele de nou-nascuti in prima lor luna de viata. Desi nou-nascutul petrece o mare perioada de timp dormind, modificari puternice au loc in cinci domenii majore de dezvoltare.

- dezvoltarea fizica. Faptul ca nou-nascutul pierde putin in greutate imediat dupa nastere nu trebuie sa constituie un semn de alarma. Aceste pierderi se refac de obicei in 10 pana la 12 zile. Majoritatea nou-nascutilor castiga in greutate in jur de 113.4 g pana la 226.8 g pe saptamana si cresc in inaltime cu 2.5 cm pana la 3.8 cm in prima luna

- dezvoltarea cognitiva. Procesele cognitive reprezinta abilitatea de a gandi, invata si de a-si aminti. Creierul nou-nascutului se dezvolta rapid. Cresterea si dezvoltarea normala a creierului este promovata de fiecare data cand parintele stabileste interactiuni pozitive cu copilul sau

- dezvoltarea emotionala si sociala. Nou-nascutul invata rapid sa comunice. Initial, comportamentele instinctuale, cum ar fi plansul atunci cand nu se simte confortabil, reprezinta modalitatile copilului de a semnala nevoile sale. Cat de curand copilul va incepe intr-un mod subtil sa comunice si sa interactioneze cu parintele sau. De exemplu, el va urmari cu privirea miscarile parintelui, fata lui se va insenina in momentul in care parintele il strange in brate sau ii vorbeste pe un ton dragastos. Chiar si la o varsta de cateva zile, nou-nascutul poate incerca sa imite parintele care scoate limba

- dezvoltarea limbajului. Nou-nascutul are abilitatea de a asculta si a retine atat sunetele de baza cat si cele particulare ale limbajului. Acest proces sta la baza invatarii vorbirii

- dezvoltarea senzoriala si motorie. Nou-nascutul invata rapid sa recunoasca chipul, sunetul vocii si mirosul parintelui. Sensibilitatea tactila a nou-nascutului este puternic dezvoltata, in special in jurul gurii. Copilul are de asemenea si un miros foarte dezvoltat. Dupa cateva zile de viata, nou-nascutul aude indeajuns de bine si raspunde in mod vizibil la zgomote cu tonalitatea si amplitudinea mari. De asemenea, nou-nascutul recunoaste si prefera gusturile dulci fata de cele acre, amare sau sarate. Vederea se dezvolta rapid dar se presupune a fi cel mai slab dintre simturi. Miscarile sunt controlate in special in mod reflex, ca de exemplu reflexul de supt, manifestat atunci cand copilul intoarce capul si isi misca buzele in asteptarea unei atingeri. Pumnii sunt stransi puternic atunci cand copilul se afla intr-o stare alerta.

Cea mai importanta cale prin care parintele isi poate ajuta copilul sa creasca este sa comunice cu el. Parintele trebuie sa vorbeasca la o tonalitate inalta, sa foloseasca atingeri usoare si sa-si imbratiseze si sa-si sarute copilul.

Asigurarea unui mediu bogat in variati stimuli, plin de confort si iubire amplifica multe domenii ale dezvoltarii unui copil, inclusiv dezvoltarea creierului si a inteligentei. Cercetarile au evidentiat faptul ca in cazul copiilor carora parintii li se adreseaza in primii ani de viata acumuleaza de obicei aptitudini lingvistice mai usor decat cei la care acest lucru nu se intampla. Nou-nascutii prezinta un interes mai mare pentru persoanele care ii ingrijesc decat pentru jucarii sau alte obiecte.

In timpul primei luni de viata a copilului parintele se poate simti coplesit si poate avea dubii in legatura cu modul cum isi creste copilul.Nici o experienta de viata traita anterior nu este in masura sa pregateasca un proaspat parinte pentru acest rol nou pe care trebuie sa si-l asume.

Prezenta unor sentimente de confuzie si frustrare este absolut normala.Parintele se va familiariza cu nevoile copilului sau acordand o atentie deosebita comportamentului sau. De exemplu, plansul agitat si intoarcerea pe o parte reprezinta un semnal pentru ca parintele sa schimbe activitatea pe care o executa in momentul respectiv. O privire alerta si agera sugereaza faptul ca nou-nascutul este interesat de ceea ce se intampla.

Parintele trebuie sa-si asculte instinctele imbratisarea si leganarea unui copil care plange, cat si adresarea unor cuvinte la o tonalitate inalta este de obicei cel mai bun lucru care poate fi facut. Astfel intre parinte si copil se va instala o armonie prin care fiecare va putea ghici nevoile si starile celuilalt.

Doctorul este cel care va stabili probabil orarul vizitelor medicale de rutina.In general, parintele trebuie sa-si duca copilul la control la o saptamana dupa nastere. Dupa aceasta vizita initiala vor urma controale suplimentare in prima luna, desi frecventa lor depinde de preferinta medicului si de starea de sanatate a copilului.

Parintele nu trebuie sa ezite in incercarea sa de a contacta medicul in cazul in care exista dubii cu privire la sanatatea copilului sau in legatura cu modul in care acesta este ingrijit. Este absolut normal si se asteapta chiar ca parintii sa aiba intrebari si sa contacteze des medicul in legatura cu starea nou-nascutului.

Parintele trebuie sa urmareasca indeaproape dezvoltarea copilului:

Cele mai comune preocupari

In ciuda faptului ca parintele se poate simti pregatit pentru copilul sau, realitatea necesitatii de a ingriji permanent un nou-nascut poate fi socanta pentru multi parinti. Prezenta unui nou-nascut afecteaza viata parintelui intr-un mod care pur si simplu nu poate fi anticipat. Se poate spune ca numai prin acumularea experientei pot parintii intelege pe deplin care este impactul acestor noi responsabilitati si cum se schimba rolurile pe care trebuie sa le adopte. Este absolut normal ca parintele sa experimenteze treceri frecvente de la sentimente de siguranta si entuziasm la sentimente de epuizare, frica si nesiguranta in legatura cu ce va urma, toate acestea petrecandu-se de la un moment la altul.

Promovarea unei cresteri si dezvoltari sanatoase

Pentru a avea parte de o crestere si de o dezvoltare sanatoasa, nou-nascutii au nevoie de ingrijire fizica si emotionala.

Consultul de specialitate

In cazul in care parintele observa un lucru ce il ingrijoreaza el trebuie sa se adreseze imediat medicului. In ceea ce il priveste pe copil, parintele este expertul. Cu toate ca de obicei totul este in regula, parintele nu trebuie sa ezite in incercarea sa de a contacta medicul, oricare ar fi motivul.

Modificarile fizice care trebuiesc urmarite la un nou-nascut sunt:

Controalele de rutina

Examinarea de la nastere

In primele saptamani dupa nastere, copilul este supus unei serii de examinari medicale regulate, numite uneori vizitele medicale ale copilului sanatos. In ceea ce priveste programarea acestor vizite medicale, doctorii pot prezenta abordari individuale. De obicei vizitele la doctor sunt programate in prima sau a doua saptamana si apoi la varsta de o luna.

In cadrul uneia sau mai multora dintre aceste vizite se vor efectua urmatoarele:

- masurarea inaltimii, greutatii si circumferintei capului

- rezultatele masuratorilor sunt apoi introduse intr-un tabel de monitorizare a cresterii si vor fi comparate cu rezultatele masuratorilor anterioare si ulterioare pentru ca medicul sa se asigure ca procesul de crestere a nou-nascutului decurge in mod normal

- examinarea fizica - in cadrul acesteia medicul examineaza copilul cu atentie pentru identificarea unor eventuale probleme de sanatate. De asemenea, doctorul evalueaza reflexele copilului si dezvoltarea sa globala si observa interactiunile copil-parinte. Astfel, parintelui ii sunt adresate intrebari generale despre copil si despre familie, despre rutina zilnica de hrana si odihna a copilului si despre existenta unor modificari observate in comportamentul nou-nascutului

- totodata, se preleveaza o mostra de sange de la nivelul calcaiului copilului pentru detectarea anumitor afectiuni congenitale cum ar fi de exemplu fenilcetonuria. Chiar daca acest test a mai fost efectuat si la nastere, este necesara refacerea sa deoarece executarea acestui test in primele 48 de ore de la nastere poate da rezultate fals negative. De aceea, trebuie efectuat un nou test la cateva zile dupa nastere, de obicei chiar la prima vizita medicala

- imunizarile

- imunizarile individuale si seriate se incep si se desfasoara pe parcursul acestor vizite regulate. Medicul va acorda parintelui un program cu numarul de injectii care vor fi efectuate la fiecare control

- controalele de rutina reprezinta o oportunitate pentru parinti de a se interesa in legatura cu ce va urma si care trebuie sa fie asteptarile lor in saptamanile ulterioare.

Primul control medical al copilului se face imediat dupa nastere si presupune stabilirea de catre medic a scorului Apgar. Acest test evalueaza anumite trasaturi fizice conform carora se stabileste daca nou-nascutul necesita vreo interventie de urgenta sau monitorizare speciala.Temperatura si semnele vitale sunt intotdeauna atent monitorizate in timpul primelor 6 ore de viata.

Dupa nasterea copilului in timpul cat este internat in maternitate i se pot face de asemenea urmatoarele investigatii:

- teste pentru evaluarea sensibilitatii auditive
- in multe state se practica teste de screening pentru testarea auzului tuturor copiilor care se nasc in spitale deoarece exista sanse mai mari ca vorbirea si limbajul sa se dezvolte normal atunci cand tulburarile auditive sunt identificate si tratate precoce
- examinarea fizica atenta
- in primele 24 de ore de la nastere un doctor va efectua un examen fizic al nou-nascutului, in cadrul caruia va controla atat respiratia cat si bataile inimii si va evalua capacitatea copilului de a urina si de a elimina scaunul
- masurarea inaltimii, circumferintei capului si greutatii
- efectuarea unor injectii, cum ar fi de exemplu cu vitamina K si unele imunizari, cum ar fi de exemplu vaccinarea anti-hepatita B
- administrarea picaturilor pentru ochi ce contin antibiotice in cazul in care are nevoie
- se preleveaza o mostra de sange de la nivelul calcaiului. Aceasta mostra este utilizata pentru testarea existentei unei afectiuni numite fenilcetonurie si a altor boli congenitale.

- un aspect infectat al bontului cordonului ombilical, lucru indicat de prezenta puroiului si a eritemului (roseata) tegumentar de la baza cordonului ombilical
- semne de deshidratare, cum ar fi de exemplu absenta urinarii de cel putin 4 ori pe zi
- absenta scaunelor regulate. In mod normal, nou-nascutii in varsta de pana in 2 saptamani ar trebui sa aiba in jur de unul sau doua scaune pe zi. Nou-nascutii in varsta de peste doua saptamani pot avea scaune si la doua zile atata timp cat ei se simt confortabil
- absenta ameliorarii icterului la 4 zile dupa nastere.

Parintele trebuie sa contacteze imediat medicul daca nou-nascutul:

- plange intr-un mod ciudat pe o perioada neobisnuit de lunga de timp
- nou-nascutul de sex masculin prezinta probleme de circumcizie
- semnele care sugereaza acest fapt sunt gradul mare de sangerare la locul circumciziei, prezenta pe scutec sau pe pansament a unei pete de sange cu marimea mai mare decat cea a unei boabe de strugure sau aspectul infectat al zonei respective (manifestat prin tumefactie si roseata)
- temperatura rectala mai mica de 36.6 ?C sau mai mare 38 ?C
- copilul se afla aproape in permanenta intr-o stare accentuata de somnolenta si nu se trezeste pentru a manca sau pare a fi prea obosit si dezinteresat pentru a manca
- parintele trebuie sa se adreseze medicului daca este preocupat de urmatoarele aspecte:

- copilul pare a se comporta intr-un mod ciudat, chiar daca parintele nu este in masura sa identifice cu exactitate ce anume il ingrijoreaza
- parintele se simte incapabil sa-si creasca si sa-si alimenteze copilul
- parintele se simte incapabil de a stabili legaturi emotionale cu copilul sau. Desi este normal ca la inceput parintele sa fie oarecum distantat sentimental de copilul sau, el ar trebui totusi sa dezvolte sentimente puternice pentru acesta in prima sau a doua saptamana
- parintele simte ca este deprimat.

Parintele poate sa amplifice procesul de crestere si dezvoltare a copilului si sa-i asigure acestuia siguranta si sentimentul ca este iubit prin adoptarea urmatoarelor masuri:

- hranirea la cerere. Indiciile care arata faptul ca nou-nascutului ii este foame trebuie luate in considerare, indiferent de cat de frecvente ar fi acestea
- incurajarea formarii legaturilor emotionale. Nou-nascutul are nevoie sa se simta apropiat de parintele sau si sa poata anticipa ca acesta ii va raspunde la nevoile sale
- stimularea cunoasterii si comunicarii. Nou-nascutul invata sa cunoasca mediul inconjurator prin intermediul stabilirii legaturilor si interactiunilor sentimentale
- pregatirea in prealabil pentru aparitia rivalitatii dintre frati. In cazul in care in familie mai exista inca un copil de varsta mai mare, acesta ar trebui pregatit psihic pentru intrarea in familie a unui alt membru
- desi nevoile copilului sunt practic cele de baza necesare supravietuirii, este important ca parintele sa reactioneze prompt la unele indicii si sa recunoasca anumite conditii care ar putea pune in pericol sanatatea copilului
- reducerea riscului de aparitie a sindromului de moarte subita a nou-nascutului prin asezarea copilului in pozitie culcata pe spate in timpul somnului (si nu culcat pe burta)
- parintele trebuie sa se asigure ca salteaua patutului este solida si acoperita cu un cearsaf si ca nu exista perne sau paturi care putea obstrua gura sau nasul copilului. Este absolut necesar ca toate standardele de siguranta sa fie intrunite de catre mobila si echipamentul din camera copilului
- capul copilului trebuie sustinut. In primele cateva luni de viata, muschii cervicali ai nou-nascutului nu au destula forta, astfel incat capul copilului trebuie sa fie permanent sustinut
- cumpararea unui scaun de masina adecvat pentru un nou-nascut si utilizarea lui corecta. De asemenea, trebuie utilizat intotdeauna un scaun de masina atunci cand parintele calatoreste cu avionul impreuna cu copilul
- copilul nu trebuie lasat nesupravegheat impreuna cu un animal de casa
- de asemenea, el nu trebuie lasat singur sau in grija unui copil mai mare in cazul in care nou-nascutul se afla: in cada, pe masuta de schimbat scutecele sau in oricare alt loc de unde acesta ar putea sa cada si sa se raneasca
- numerele de telefon ale serviciului de urgenta ar trebui notate langa telefon. De asemenea, tot aici trebuie notate informatii despre cum pot fi contactate anumite persoane importante in cazuri de urgenta cum ar fi doctorul, prietenii si vecinii. Totodata, trebuie pus la indemana si numarul de telefon al centrului local de control al intoxicatiilor. Fratii si surorile mai in varsta administreaza cateodata nou-nascutilor medicamente sau alte substante periculoase
- un nou-nascut nu trebuie niciodata scuturat. Craniul unui copil nu este dezvoltat suficient astfel incat sa protejeze creierul de un eventual traumatism. Scuturarea copilului datorita unui acces de furie sau frustrare poate duce la aparitia "sindromului bebelusului scuturat". Parintele trebuie sa solicite ajutorul in momentul in care simte ca el sau un alt ingrijitor al copilului sau ar putea sa-l raneasca. Daca este cazul trebuie contactat imediat serviciul de urgenta, medicul, prietenii, rudele sau linia telefonica speciala pentru parinti trebuie contactate in cazul in care parintele se simte atat de coplesit incat are impresia ca nu mai este capabil sa-si ingrijeasca propriul copil.

In momentul in care parintele devine constient de faptul ca nou-nascutul este complet dependent fizic de el, acesta se poate ingrijora si intreba daca ii asigura copilului sau cea mai buna ingrijire.

Cele mai comune preocupari care sunt pregnante in prima luna de viata sunt:

- ingrijirea cordonului ombilical. Masurile de baza pentru ingrijirea corecta a cordonului ombilical sunt mentinerea lui curata si uscata
- bontul cordonului ombilical impreuna cu tegumentele inconjuratoare trebuie curatate cu grija cel putin o data pe zi si la nevoie in timpul schimbarii scutecelor sau imbaierilor
- zona trebuie tamponata delicat pana la uscare cu un prosop moale. Bontul ar trebui sa cada in cateva saptamani, desi uneori acest proces dureaza mai mult
- gradul de somnolenta al nou-nascutului
- in special in primele cateva zile dupa nastere, copilul poate parea a trai intr-o lume indepartata si doar a lui, din care se trezeste din cand in cand pentru o anumita perioada necesara unei mici "gustari" sau schimbarii scutecelor. Nou-nascutul va deveni treptat mai alert pe parcursul primei luni de viata
- pana la sfarsitul acestei luni, copilul va incepe sa dezvolte anumite tipare de odihna si hrana
- in general, vor exista probabil perioade in care acesta sta treaz timp de 2-3 ore. In jurul varstei de trei luni, aceste tipare vor deveni mai predictibile
- extenuarea si privarea de somn a parintelui
- in ciuda faptului ca nou-nascutii dorm in marea majoritate a timpului, in anumite momente ei se trezesc pentru perioade scurte de timp, in care sunt necesare hranirea lor, schimbarea scutecelor si ingrijirea cu o atentie deosebita de catre parinti. Astfel, amintirea noptilor de somn profund si reconfortant poate parea indepartata pentru unii dintre parinti. Acest lucru este valabil in special in cazul mamelor, care isi incep acest rol avand deja un deficit de odihna in urma extenuarii fizice si recuperarii pe care o nastere le presupune. De aceea, mamele trebuie sa solicite un ajutor atunci cand au nevoie
- ele nu trebuie sa ezite in incercarea lor de a apela la un membru al familiei, un prieten sau un vecin care sa le poata ajuta la treburile zilnice, cum ar fi la spalatul rufelor, la curatenie si la gatit
- in acest fel, mama se poate odihni si ea o data cu copilul, in loc sa se ocupe de treburile menajere
- grija daca nou-nascutul este destul de bine hranit. Aceasta reprezinta o preocupare intalnita in special in randul mamelor care alapteaza la san
- atata timp cat copilul este hranit in mod regulat (la fiecare 2 ore in primele cateva saptamani; la fiecare 2 pana la 4 ore in urmatoarele saptamani) totul ar trebui sa decurga in mod normal si copilul sa fie sanatos
- uneori este necesara trezirea din somn a copilului pentru hranirea sa
- in timpul vizitelor regulate la medic, vor fi monitorizate cresterile in greutate si in inaltime ale copilului. De asemenea, parintele trebuie sa acorde o deosebita atentie semnelor care indica faptul ca nou-nascutul primeste destul lapte de mama, cum ar fi umezirea a 6 pana la 8 scutece de panza sau 4 pana la 6 scutece de unica folosinta si eliminarea a cel putin un scaun pe zi (de preferabil 3)
- icterul nou-nascutului
- multi copii dezvolta icter (numit de asemenea hiperbilirubinemie) in primele zile de viata. Icterul este o afectiune in care pielea si conjunctivele (popular "albul ochilor") unui copil se coloreaza in galben datorita unei productii in exces de bilirubina in sange
- bilirubina este o substanta galben - maronie produsa prin distrugerea si metabolizarea ulterioara a globulelor rosii din sange (numite si hematii). Desi icterul ar trebui monitorizat din punct de vedere medical, de cele mai multe ori nu necesita tratament specific. De obicei, cresterea numarului de mese contribuie la reducerea icterului. Fototerapia, interventie terapeutica in cadrul careia copilul este plasat sub actiunea unor raze speciale sau a unor dispozitive de fibra optica, poate fi utilizata daca nivelul de bilirubina plasmatica este prea ridicat. Parintele este dator sa efectueze controale regulate la medic sau sa i se adreseze de urgenta in cazul in care este ingrijorat in privinta icterului
- un aspect diform al capului
- imediat dupa nastere, in special dupa nasteri vaginale indelungate, capul copilului poate capata un aspect diform
- acest lucru este normal si de obicei capul copilului va lua o forma mai apropiata de normal in cateva zile sau saptamani de la nastere. Cu toate acestea, aspectul diform al capului poate in unele cazuri rare semnalata prezenta unei afectiuni anormale numita craniosinostoza. Dupa nasterea copilului si in timpul vizitelor medicale, doctorul va monitoriza forma capului copilului si cresterea craniului acestuia. Daca parintele este ingrijorat de faptul ca forma capului copilului nu a revenit la un aspect normal in cateva saptamani de la nastere, el trebuie sa se adreseze medicului
- de asemenea este normal ca parintele sa se indoiasca de sentimentele pe care le are pentru copilul sau. Nu este absolut necesar ca legatura parinte-copil sa se formeze chiar in momentul nasterii. Cu toate acestea, cu fiecare zi ce trece parintele va dezvolta sentimente mai puternice de dragoste pentru copilul sau. Pentru unii parinti, este nevoie de timp pentru ca aceasta legatura sa se dezvolte, in special atunci cand nevoile fizice ale copilului sunt consumatoare mari de timp si energie pentru parinte. Totusi, parintele ar trebui sa se adreseze medicului in cazul in care nu simte ca stabileste legaturi sentimentale cu copilul in prima sau a doua saptamana dupa nastere.

De asemenea trebuie avut in vedere:

- in curand copilul va fi capabil sa stabileasca conexiuni cu parintele sau. Cu toate acestea, in prima luna de viata, copilul poate parea a fi intr-o stare semiconstienta. Dormitul si mancatul reprezinta activitatile principale ale nou-nascutului. Totusi, nou-nascutul va avansa treptat din aceasta stare de apatie si astfel parintele se poate odihni avand certitudinea ca ingrijirea plina de atentie si iubire pe care o acorda copilului sau va fi in curand rasplatita cu o interactiune din partea sa cat de curand
- pe parcursul primei luni de viata, nou-nascutul va incepe treptat sa arate ca un bebelus. Desi multor parinti nu le place sa recunoasca nici macar fata de ei insisi, se intampla adesea ca ei sa fie dezamagiti de faptul ca nou-nascutul nu este atat de dragut pe cat si-au dorit
- chiar daca au asemenea sentimente, parintii nu ar trebui sa fie deznadajduiti. Acesta este modul in care travaliul si nasterea afecteaza aspectul exterior al copilului. Astfel, in primele cateva saptamani de viata, copilul poate prezenta o forma ciudata a capului, poate avea ochii umflati si afectati de strabism, pielea patata si nasul turtit. In curand insa, aceste neregularitati se vor estompa si copilul va incepe sa dezvolte trasaturi mai apropiate de normal
- de asemenea, copilul poate prezenta un semn din nastere care poate fi observat chiar in momentul nasterii sau in prima luna de viata. Majoritatea semnelor din nastere nu necesita tratament medical. Ele se estompeaza adesea pe masura ce copilul inainteaza in varsta. Totusi, uneori, un anumit semn din nastere necesita atat instituirea unui tratament medical cat si monitorizarea atenta. Parintele trebuie sa contacteze medicul in cazul in care are suspiciuni in legatura cu acest subiect.

In alta ordine de idei, este de retinut faptul ca desi datorita nasterii copilului viata parintelui va suferi modificari majore, prima luna de viata a copilului reprezinta o perioada uimitoare de crestere si continua schimbare.

Parintele trebuie sa pretuiasca aceste prime saptamani in care copilul este familiarizat treptat cu mediul inconjurator.

- dezvoltarea fizica. Un nou-nascut castiga in greutate in jur de 19.8 g pe zi sau 113.4 g pe saptamana in prima luna de viata. De asemenea, el creste in inaltime cu 2.5 cm pana la 3.8 cm pana la varsta de o luna
- dezvoltarea cognitiva. Gandirea nou-nascutului se concretizeaza initial prin raspunsuri native la nevoile sale
- dezvoltarea sociala si emotionala. Nou-nascutul initiaza precoce interactiuni cu parintele sau de exemplu, el se exprima prin miscarea mainilor si a picioarelor
- dezvoltarea limbajului. Nou-nascutul este capabil sa asculte sunetele, tiparele si ritmurile limbajului, care stau la baza dezvoltarii vorbirii
- dezvoltarea senzoriala si motorie. Cele cinci simturi, reflexele si sistemul nervos joaca un rol important in modul cum nou-nascutul actioneaza si reactioneaza la ceea ce se intampla in mediul inconjurator.

Se intampla ca parintele sa se intrebe daca exista un tipar ce defineste comportamentul zilnic al copilului sau.
Este de mentionat faptul ca in timpul primelor saptamani de viata ale copilului, parintele va petrece majoritatea timpului hranindu-l la fiecare cateva ore, asigurandu-i o stare de confort, tinandu-l in brate si schimbandu-i scutecele. De asemenea, parintele trebuie sa acorde o atentie deosebita diverselor indicii-el va incepe astfel sa descopere nevoile si preferintele individuale ale copilului.

Urmatoarele informatii sunt in masura sa furnizeze parintelui o idee globala in legatura cu ce sa se astepte de la copilul sau:

- reflexele. Copiii se nasc cu un numar de reflexe fizice automate (numite reflexe arhaice) care ii ajuta sa comunice cu mediul inconjurator
- tiparul zilnic de odihna si hrana. Rutina zilnica a nou-nascutului este centrata in jurul acestor doua activitati, desi in jurul varstei de trei saptamani acesta incepe sa socializeze mai mult
- schimbatul scutecelor. Parintele se poate astepta ca scutecele copilului sa trebuiasca schimbate des, acest numar variaza in functie de genul de hrana pe il primeste copilul: lapte de mama sau formule lactate
- plansul. De obicei, copiii plang atunci cand le e foame, cand sunt obositi si hiperstimulati sau cand din variate motive nu se simt confortabil
- de asemenea, este posibil ca ei sa planga fara motiv, caz in care sunt foarte greu de linistit.