Sincopa vasovagala

Sincopa vasovagala este cea mai frecventa cauza de lesin care se declanseaza atunci cand corpul unei persoane reactioneaza intr-un mod exagerat la factori declansatori, cum ar fi vederea sangelui, ortostatismul prelungit sau stresul emotional extrem.

Pierderea cunostintei este de scurta durata si este cauzata de o scadere brusca a ritmului cardiac si a tensiunii arteriale, fapt ce reduce fluxul de sange catre creier. Sincopa vasovagala este, de obicei, inofensiva si nu necesita tratament.

Cu toate acestea, o persaona se poate rani, in timpul unui episod de lesin. Medicul poate recomanda diferite tipuri de investigatii, pentru a exclude si alte cauze declansatoare, cum ar fi afectiunile cardiace.

Inaintea unui lesin cauzat de sincopa vasovagala o persoana poate experimenta unul din urmatoarele simptome:

- paloare;
- transpiratii;
- greata.

Cand trebuie consultat medicul?

Pentru ca lesinul poate fi semnul unei afectiuni grave (tulburari cardiace sau afectiuni cerebrale), trebuie sa consulte medicul dupa o astfel de criza.

Sincopa vasovagala apare atunci cand functiile sistemului nervos care regleaza ritmul cardiac si echilibreaza tensiunea arteriala reactioneaza la anumiti factori, cum ar fi vederea sangelui.

Bataile inimii se incetinesc, iar vasele de sange de la nivelul membrelor inferioare se dilata. Acest lucru stimuleaza irigarea cu sange a venelor de la nivelul picioarelor, fapt ce scade tensiunea arteriala.

Aceasta diminuare a tensiunii arteriale asociata cu incetinirea ritmului cardiac reduce fluxul de sange catre creier si intervine lesinul. Desi sincopa vasovagala poate sa apara la orice varsta, este recunoscuta ca fiind cel mai des intalnita la persoanele tinere, mai frecvent de gen feminin, dar si la varstnicii cu afectiuni cardiovasculare sau neurologice.

Printre factorii declansatori, cel mai des intalniti sunt:

- statul in picioare pentru perioade indelungate de timp (ortostatism prelungit)
- expunerea la caldura
- factori emotionali: frica, durere, manevre medicale invazive, inclusiv prelevarea de sange;
- produsa de tuse, stranut, defecatie (eliminarea materiilor fecale), inghitire, post-pradial, dupa un efort, dupa ridicarea unor greutati.

Inainte de consultatie, bolnavul ar trebui sa noteze, detaliat, care sunt simptomele pe care le-a manifestat (trebuie mentionate chiar si detaliile care par nesemnificative) si care ar putea avea legatura cu lesinul.

De asemenea, va face o lista cu toate medicamentele pe care le utilizeaza, inclusiv vitaminele si suplimentele alimentare. Indicat ar fi ca pacientul sa scrie pe o foaie de hartie intrebarile pe care doreste sa i le adreseze medicului, inclusiv ce fel de tipuri de investigatii ar putea avea nevoie si ce fel de tratamente ar putea fi potrivite.

Medicul ar putea pune intrebari precum:
- Care era actiunea desfasurata anterioara lesinului?
- Ce semne si simptome s-au manifestat inainte de lesin?
- Au existat mai multe episoade de lesin?
- S-a inceput recent administrarea unui tratament nou?
- A avut loc vreun accident care a implicat lovituri la cap?
- Exista un istoric familial care sa includa persoane cu probleme cardiace?

In timpul examenului fizic, doctorul va asculta inima, va masura tensiunea arteriala a pacientului, va efectua electrocardiograma de repaus si va recomanda o serie de investigatii complementare.

De asemenea, medicul ar putea face masajul sinusului carotidian (nu se realizeaza de rutina, trebuie evitata manevra la anumiti pacienti cu afectiuni neurologice), pentru a putea constata daca acestea ar putea avea un rol in declansarea sincopei. Aceasta este o cauza mai rara, in general sunt afectati barbatii peste 70 de ani si mai rar pacientii sub 50 de ani.

Diagnosticul sincopei vasovagale adese implica excluderea altor cauze posibile, in special cele cardiovasculare. Pentru acest lucru pot fi necesare urmatoarele investigatii:

- electrocardiograma - acest test inregistreaza semnalele electrice rezultate in urma activitatii inimii. Aceasta poate detecta diverse tulburari de ritm si de conducere ale inimiii si alte probleme cardiace care pot provoca lesinul. In unele cazuri, este necesara purtarea unui tensiometru portabil pentru cel putin o zi - doua, respectiv monitorizarea electrocardiogramei pentru 24-48 ore sau mai multe zile.�

- ecocardiografia - este un test imagistic de explorare a inimii care poate depista eventuale probleme cardiace care ar putea fi cauzele lesinului.

- test de efort - este o investigatie care are rolul, in principal, de a depista suferinbta arterelor inimii (coronare), iar in plan secundar, de a depista aritmiile cardiace la efortsautestarea capacitatii la efort a pacientilor.

- analize de sange - medicul poate sa suspecteze afectiuni, ca anemie, care ar putea contribui sau ar putea fi chiar cauza, lesinului.

In cazul in care lesinul nu este provocat de tulburari cardiace, medicul ar putea solicita pacientului sa faca testul mesei inclinate sau testul tilt, care cuprinde urmatoarele etape:
- pacientul se intinde, cu spatele, pe o masa
- masa isi va schimba pozitia si il va inclina (sus, jos) la diferite unghiuri
- un specialist va monitoriza ritmul inimii si tensiunea arteriala pentru a vedea daca modificarile posturale afecteaza persoana supusa testului

In cele mai multe dintre cazuri de sincopa vasovagala, tratamentul este inutil. Medicul ar putea stabili cauza lesinului si ar putea face pacientului recomandari privind evitarea acestuia.

In primul rand, tratamentul trebuie sa inceapa cu sfaturi le generale privind modul de viata: hidratarea eficienta si adaptata la conditiile de temepratura extrema; evitarea ortostatismului prelungit sau a locurilor aglomerate, a situatiilor stresante; comsumul de sare in functie de valorile tensiunii arteriale (daca pacientul are valori ale tensiunii arteriale scazute se recomanda adaugarea unei cantitati mai mai de sare in alimentatie); evitarea alcoolului sau a medicamentelor care sscad tensiunea arteriala, de exemplu a diureticelor sau a altor medicamente cu efect vasodilatator periferic

Cu toate acestea, daca sincopa vasovagala afecteaza calitatea vietii unei persoane, specialistul ar putea sa-i recomande:
- tratament medicamentos, care ar putea include constrictori ai vaselor de sange - medicamente folosite mai ales in terapia pentru tensiunea arteriala sau pentru tratarea astmului

- terapii - doctorul ar putea sa recomande si tehnici specifice pentru a reduce sansele scaderii tensiunii arteriale periferice si acumularea de sange la nivelul membrelor inferioare.

Acestea pot include exercitii fizice care sa implice picioarele, purtarea de ciorapi elastici sau incordarea muschilor piciorului cand o persoana sta mult timp in picioare, includerea sarii in dieta, daca tensiunea arteriala nu este ridicata. Se va evita ortostatismul prelungit, dar si locurile calduroase si aglomerate si se vor consuma multe lichide.

- manevre fizice: incrucisarea picioarelor si contractia membrelor inferioare sau contractia pumnului si a muschilor antebratului – s-au dovedit a creste tensiunea arteriala, permitand pacientulu, daca perioada premonitorie este suficienta de lunga, sa impiedice sincopa sau sa o intarzie pentru a schimba pozitia sau sa se aseze impiedicand un traumatism.

In unele cazuri poate fi necesara inserarea unui pacemaker electric, care ajuta la reglarea batailor inimii.

Atunci cand o persoana simte ca ar putea lesina, ar trebui sa se intinda si sa ridice picioarele. Acest lucru contribuie la irigarea normala a creierului. Daca nu se poate intinde, va sta in pozitie sezut si va apleaca/tine capul intre genunchi pana cand starea sa se va ameliora.