Hiperreflexia sau reflexul exagerat

Hiperreflexia este afectiunea caracterizata prin raspuns reflex exagerat, hiperactiv, a muschilor scheletici.
Reflexul este raspunsul automat, involuntar, pe care organismul il are in fata unui stimul. Reflexele sunt o actiune importanta a corpului, acestea protejandu-va de pericole.

Muschii din organism sunt de 2 feluri: netezi, regasiti in structura organelor interne si a vaselor de sange, si striati, regasiti la nivelul oaselor si constituind grupele musculare ce formeaza scheletul. Muschii striati se numesc astfel si muschi scheletici, acestia fiind cei care au reflexe si astfel pot avea reflexe exagerate.

Reflexul de a inchide ochii in fata unei lumini puternice sau reflexul de a retrage mana din fata unei surse de foc sunt exemple de reflexe uzuale, pe care nu le controlam constient.

Reflexele sunt controlate prin conexiuni neuro-musculare specifice, prin intermediul carora semnalele de la creier sunt trimise la maduva spinarii, iar de la acest nivel la muschii efectori ai reflexelor. Daca apar leziuni undeva in acest traseu apar reflexele patologice precum reflexele exagerate sau hiperreflexia.

Leziunile neuronilor ce controleaza reflexele duc la o serie de simptome specifice ce constituie sindromul neuronilor superiori. Acest sindrom include hiperreflexia, dar si simptome asociate precum:
• Slabiciune musculara
• Spasticitate (contractie spontana a unui muschi sau a mai multor muschi, simultan)
• Clonus (contractii musculare ritmice si involuntare)

Medicii specialisti neurologi sunt cei ce se ocupa de diagnosticul si tratamentul hiperreflexiei. Acestia folosesc examinarea reflexelor profunde, pentru a diagnostica hiperreflexia. Evaluarea reflexelor face parte din orice examen neurologic realizat de rutina. Cel mai frecvent se evalueaza reflexul patelar si cel bicipital.

In timpul evaluarii, medicul va percuta usor, cu ajutorul unui ciocanel de reflexe, locuri cheie care ar trebui sa cauzeze reflexul.

Percutarea tendonului patelar (la nivelul genunchiului) declanseaza reflexul de extensie a gambei si piciorului. In hiperreflexie, reflexele sunt prezente si constau in contractii mai puternice decat ar trebui.

Hiperreflexia se manifesta multifactorial, ceea ce inseamna ca mai multe sau chiar toate reflexele vor fi exagerate.

Medicul va evalua pe rand reflexe de la nivelul cotului, umarului, incheieturi si gleznei. In timpul examinarii este esential sa fiti cat mai relaxat posibil, pentru a nu va induce contractia ce ar trebui sa fie automata. Astfel medicul va va distrage cu diverse intrebari sau veti fi rugat sa inchideti ochii in timpul percutiei.

Leziunile neuronilor superiori sunt principala cauza a hiperreflexiei.

Aceste leziuni survin la nivelul cortexului cerebral si se pot extinde pana la nivelul maduvei spinarii. Exista cateva patologii ce pot evolua cu astfel de leziuni si cu hiperreflexie, dintre care multe sunt benigne si nu necesita tratament.

Acestea includ:
• Scleroza laterala amiotrofica
• Encefalita (infectie cerebrala)
• Scleroza multipla
• Boala Parkinson
• Traumatisme ce implica maduva spinarii
• Traumatisme cerebrale
• Deficienta de vitamina B12

Exista cateva afectiuni ce nu implica leziuni ale tesutului cerebral, dar care pot de asemenea evolua cu hiperreflexie sau pot creste riscul la pacientii susceptibili.

Acestea sunt:

• Tulburarile de anxietate. Anxietatea generala sau sindromul de panica sunt afectiuni ce activeaza sistemul nervos simpatic sau raspunsul ,,lupta sau fugi’’. Acest raspuns devine mai activ decat de obicei, ceea ce cauzeaza sensibilutatea crescuta a muschilor si astfel a reflexelor. La pacientii cu anxietate, hiperreflexia este episodica, rareori permanenta, si devine evidenta in special in momentele de stres si anxietate intensa.

• Hipertiroidismul. Aceasta afectiune endocrina apare atunci cand glanda tiroida sintetizeaza o cantitate prea mare de hormoni tiroidieni, hormoni ce vor accelera metabolismul si activitatea celulelor, inclusiv a neuronilor. Activitatea crescuta neuronala va duce la hiperreflexie, insa aceasta este reversibila daca este tratat hipertiroidismul.

Tratamentul hiperreflexiei depinde de cauza acesteia. Unele cauze nu au nevoie de tratament, in timp ce altele necesita tratament neurologic specializat si/sau tratament chirurgical.

Unele patologii neurologice ce sunt responsabile de hiperreflexie nu au insa tratament curativ: scleroza laterala, scleroza multipla, boala Parkinson.

Exista insa metode de gestionare a bolii, astfel ca prin tratament medicamentos si diverse terapii vor fi controlate simptomele si implicit hiperreflexia.

Hipertiroidismul si tulburarile de anxietate pot fi tratate cu tratament medicamentos si psihoterapie (in cazul anxietatii), ceea ce va reduce sau elimina complet hiperreflexia.

Daca aveti leziuni neuronale ce induc hiperreflexie, veti observa cel mai probabil si alte simptome, precum slabiciunea musculara sau spasticitatea, deseori inainte de aparitia hiperreflexiei. Ar trebui sa mergeti la un consult medical atunci cand apar aceste semne si simptome.

Daca medicul dumneavoastra suspicioneaza o afectiune neurologica, va va recomanda un consult neurologic specializat.

Principala afectiune ce este luata in calcul in procesul de diagnostic este hiperreflexia autonoma.

Hiperreflexia autonoma, spre deosebire de hiperreflexie, este un sindrom potential amenintator de viata, ce implica hiperactivitatea sistemului nervos autonom in fata stimulilor durerosi.

Sistemul nervos autonom este acea parte a sistemului nervos automata, de tip reflex, necontrolata in mod constient. Hiperreflexia autonoma apare deseori in cadrul traumatismelor medulare sau a altor leziuni vertebrale.

Semnul principal este aparitia brusca a unei hipertensiuni arteriale si a cefaleei.

Hiperreflexia, pe de alta parte, nu implica leziuni permanente neuronale si nici nu este amenintatoare de viata.

Hiperreflexia este de cele mai multe ori semnul unei patologii de fond, neuronale sau din alta categorie (endocrina, psihologica). Pacientii cu hiperreflexie isi afla deseori diagnosticul din intamplare, in timpul unei examinari neurologice de rutina, insa uneori pot fi prezente semne asociate care sa induca consultul medical.

Daca observati semne musculare, precum contractii spontane sau slabiciune musculara, este important sa mergeti la un consult medical. Prognosticul este deseori unul bun, intrucat hiperreflexia este benigna si nu induce riscuri vitale.

Bibliografie
https://my.clevelandclinic.org/health/symptoms/24967-hyperreflexia
https://livingwithss.com/glossary/hyperreflexia/
https://www.sciencedirect.com/topics/neuroscience/hyperreflexia