Sangerari nazale ce apar noaptea – cauze si tratament

Sangerarile nazale sunt frecvente si majoritatea oamenilor au experimentat acest lucru cel putin o data in viata. Sangerarile nazale sunt deranjante, mai ales daca se intampla noaptea. Cu toate acestea, trebuie stiut ca motivele sangerarilor nazale din timpul noptii nu sunt, de obicei, periculoase.

Termenul medical pentru sangerarile nazale este epistaxis, iar aerul uscat este de obicei responsabil pentru aparita sa noaptea. Atunci cand nu este suficienta umiditate in aer, mucoasa nazala se poate usca si crapa, fiind predispusa la sangerare.

De asemenea, sangerarile nazale nocturne apar cel mai frecvent in cazul copiilor, deoarece acestia isi lovesc sau freaca nasul in timpul somnului.Acest articol are scopul de a prezenta principalele cauzele ale epistaxisului din timpul noptii, dar si metodele prin care sangerarea poate fi prevenita si oprita in cazul in care apare.

Interiorul nasului este acoperit cu mucoasa, adica un tesut umed si delicat, bogat in vase de sange situate aproape de suprafata. Chiar si leziunile minore la nivelul acestui tesut pot face ca sangerarea sa apara, uneori chiar in cantitati crescute. 

De cele mai multe ori, sangerarea are ca sursa partea anterioara a nasului si nu este grava. Aici mucoasa este accesibila si poate fi lezata cu usurinta, ducand la extravazarea sangelui prin nari. In cazul in care sangerarea provine din partea posterioara a nasului, situatia este mai grava, iar sangele poate fi observat atat la nivelul nasului, cat si al gurii. Acest tip de epistaxis este mai frecvent la adulti si este asociat cu diferite afectiuni de sanatate, precum hipertensiunea arteriala sau tulburarile de coagulare.

Cauzele sangerarilor nazale ce apar noaptea sunt variate. In continuare sunt prezentate cele mai frecvente astfel de cauze, dar si factorii de risc asociati.

1. Aerul uscat

Aerul uscat poate duce la craparea tesutului delicat din interiorul nasului, avand drept consecinta sangerarea. Factorii de mediu, precum clima uscata si schimbarile de anotimp, sunt frecvent incriminati. De multe ori, tesuturile nazale se adapteaza mai greu la cresterea sau scaderea umiditatii din mediul inconjurator, suferind din acest motiv. Chiar si aerul din locuinta poate fi uscat si poate duce la sangerari nazale pe timpul noptii. De exemplu, in lunile de iarna creste frecventa cu care sunt utilizate dispozitivele de incalzire a locuintei. Aceste dispozitive ofera temperatura dorita, dar pot usca aerul, din acest motiv fiind necesare umidificatoarele.

2. Raceala si alergiile

Raceala, alergiile si orice alte infectii ale tractului respirator superior pot duce la o crestere a cantitatii de mucus de la nivelul nasului. Astfel, stranutul si frecarea nasului devin din ce in ce mai frecvente, putand sa irite tesutul interior al nasului. Riscul de sangerare creste, mai ales daca simptomele sunt agravate pe parcursul noptii. De asemenea, congestia nazala poate duce la inflamarea vaselor de sange, facandu-le mai vulnerabile la leziuni. Suflatul nasului in mod excesiv si cu putere poate duce la iritarea mucoaselor si la ruperea vaselor de sange aferente.

3. Substante chimice

Expunerea la substante chimice poate avea loc prin diferite modalitati, de la poluarea din aer, pana la contactul cu anumite substante la locul de munca. Exista multe substante chimice care pot irita sau afecta mucoasa nazala. Chiar si fumul de tigara poate avea acelasi efect, putand sa faca nasul predispus la sangerare.

4. Consumul crescut de alcool

Consumul de alcool in cantitati crescute poate contribui la cresterea riscului de sangerare nazala nocturna prin doua moduri. In primul rand, alcoolul interfereaza cu activitatea trombocitelor din sange, celule importante in procesul de coagulare. In al doilea rand, alcoolul poate duce la dilatarea vaselor sanguine superficiale, inclusiv a celor din cavitatea nazala. In acest mod, vasele devin mai predispuse la raniri si sangerari.

5. Medicamentele

Unele medicamente interfereaza cu capacitatea sangelui de a se coagula. Anticoagulantele sunt principalele astfel de medicamente, dar exista si altele, precum antiinflamatoarele nesteroidiene (aspirina, ibuprofenul etc). Persoanele care urmeaza tratamente cu oricare dintre aceste medicamente pot avea un risc mai mare de sangerari nazale nocturne.

Epistaxisul este, de asemenea, un efect secundar al spray-urilor nazale, cum ar fi cele indicate in tratarea alergiilor. Riscul poate fi redus semnificativ prin urmarea cu atentie a instructiunilor de folosire.

Trebuie cunoscut faptul ca unele medicamente homeopate si suplimente alimentare pot contine substante chimice care sa stimuleze sangerarea. Printre acestea se regasesc salvia rosie, ginsengul, spilcuta, usturoiul, ghimbirul, ginkgo biloba etc.

Exista anumite metode prin care sangerarea nazala poate fi oprita cu usurinta chiar si in confortul propriei locuinte. Astfel, trebuie sa se tina cont de urmatoarele aspecte:
Copiii mari si adultii trebuie sa isi sufle nasul pentru a elimina cheagurile ce s-au format in interiorul narilor. Acest pas poate spori, temporar, sangerarea. Nu este necesara realizarea acestui lucru in cazul copiilor mici;

Corpul trebuie aplecat usor in fata, astfel incat sa se evite inghitirea sangelui, sufocarea sau varsaturile;
Trebuie sa se realizeze compresie asupra narilor pentru a accelera oprirea sangerarii. Copiii trebuie sa realizeze presiune asupra narilor pentru 5 minute in mod continuu, iar adultii pentru 10 minute. Respiratia va avea loc pe gura pe parcursul acestui pas;

Aplicarea unor comprese reci sau a unui pachet cu gheata la nivelul nasului poate ajuta la constrictia vaselor de sange si la incetinirea sangerarii;
Daca sangerarea nu se opreste, pasii prezentati trebuie repetati, dar compresia asupra narilor trebuie sa fie de minim 30 de minute. Daca sangerarea nu se opreste nici in acest mod se impune vizita la medic.

Majoritatea cazurilor de epistaxis sunt usoare si nu necesita interventia medicului. Totusi, se recomanda solicitarea de asistenta medicala in urmatoarele cazuri:

Atunci cand exista pierderi masive de sange;
Cand exista dificultati de respiratie;
Daca persoana in cauza devine palida si acuza oboseala si dezorientare;
Exista sangerari suplimentare, din alte locuri;
Daca a existat recent o interventie chirurgicala la nivelul nasului;
Daca la nivelul nasului exista tumori;
Cand sangerarea se insoteste de alte simptome, precum dureri retrosternale;
Daca sangerarile nazale sunt frecvente;
Daca secretiile eliminate sunt anormale si prezinta miros urat;
Daca sunt administrate medicamente, precum warfarina sau clopidogrelul, iar sangerarea nu poate fi oprita.

Pentru a preveni aparita sangerarilor nazale, atat pe timpul zilei, cat si pe timpul noptii, se recomanda:
Evitarea atingerii nasului in mod frecvent;
Evitarea traumatismelor la acest nivel;
Suflarea nasului in mod usor, fara gesturi bruste;
Evitarea fumatului, chiar si a celui pasiv;
Utilizarea de umidificatoare daca aerul din casa este prea uscat;
Utilizarea de echipamente de protectie la locul de munca atunci cand se lucreaza cu substante chimice sau iritante;
Evitarea introducerii de corpuri straine in nas si supravegherea atenta a copiilor.

Sangerarile nazale sunt frecvente si afecteaza in special copiii. Tesuturile din interiorul narilor sunt delicate si se pot deteriora usor, ducand la lezarea vaselor de sange aferente. De cele mai multe ori, tratamentul sangerarilor nazale poate fi realizat acasa si presupune urmarea unor pasi simpli. 

De asemenea, preventia este extrem de importanta, deoarece exista metode foarte simple ce pot ajuta la evitarea lezarii mucoasei nazale. In cazul in care sangerarea este abundenta sau nu se opreste, medicul trebuie consultat cat mai rapid. Acesta poate evalua corect situatia si poate oferi cel mai bun tratament.