Cauzele ce conduc la fantosmie (mirosurile fantoma)

Fantosmia este un cuvant medical folosit de catre medici pentru acele persoane care simt un miros a ceva ce de fapt nu exista. Iata care sunt cauzele si simptomele care conduc la fantosmie, cand este momentul sa apelam la un medic si cum sa diferentiem fantosmia de stari medicale care sunt asemanatoare, asa cum este cazul parosmiei.

Fantosmia este denumita si halucinatie olfactiva sau miros fantoma. Fantosmia este o tulburare legata de simtul mirosului la o persoana. Aceasta tulburare poate afecta doar o nara sau ambele nari. Fantosmia este in general rar intalnita, fiind intalnita in jurul valorii de 10-20% din tulburarile de miros.

De cele mai multe ori, fantosmia nu este o tulburare care sa fie ingrijoratoare si de obicei se vindeca de la sine.

Cu toate acestea, aceasta tulburare a mirosului poate fi o conditie pentru o afectiune mai grava si tocmai de aceea este recomandat ca simptomele acestei tulburari sa fie discutate cu un medic.

Mirosurile variaza de la persoana la persoana, dar de obicei sunt neplacute, precum mirosuri de paine prajita arsa, mirosuri metalice, miros de cauciuc ars sau mirosuri de substante chimice.

De cele mai multe ori, oamenii nu sunt capabili sa identifice mirosul specific sau poate fi vorba despre un miros pe care acestia nu l-au mai intalnit pana atunci.

Fantosmia poate fi dureroasa si poate influenta viata de zi cu zi. Aceasta tulburare olfactiva poate influenta simtul gustului, putand astfel conduce la reducerea apetitului si la pierderea in greutate.

Oamenii pot experimenta mirosuri fantoma din mai multe motive. Aceste cauze pot fi asociate cu mucoasa sau cavitatea nazala, atunci cand aceasta conditie medicala este cunoscuta sub numele de fantosmia periferica, sau pot fi asociate cu creierul, iar in acest caz vorbim despre fantosmie centrala.

Tulburarile aparute la nivelul cavitatii nazale sunt principalele cauze pentru fantosmie. Aceste probleme includ polipi nazali, tumori, rinita alergica, febra mare, infectii cronice ale sinusurilor si rinita non-alergica.

Pe de alta parte, halucinatiile olfactive pot sa apara si ca urmare a modului in care creierul percepe mirosurile, iar aceste situatii pot include epilepsia sau convulsiile, traumatisme cranio-cerebrale, migrenele, boala Parkinson, schizofrenia, delirium tremens, tulburare obsesiv-compulsiva, accidentul vascular cerebral, depresia sau anumite medicamente.

Atunci cand fantosmia este legata de problemele cu nasul, oamenii pot observa un miros mai intens intr-una dintre nari decat in cealalta.

Amestecurile saline si anestezicele pot contribui adesea la reducerea mirosului. In situatiile in care fantosmia este asociata cu probleme ale creierului sau ale sistemului nervos central, mirosurile sunt adesea mult mai persistente.

Acestea pot fi observate atat pe timpul zilei, cat si pe timpul noptii si este mai probabil ca ambele nari sa simta mirosul.

In anumite situatii, oamenii pot crede ca experimenteaza o halucinatie olfactiva, pe cand ei de fapt simt un miros real, dar la care nu se asteptau. Posibile cauze ale unor mirosuri neasteptate pot fi urmatoarele:

- schimbari recente in gama de deodorante folosite sau alte produse de igiena.

- materiale noi, produse noi sau produse de impachetat noi.

- un aparat de aer conditionat nou, un sistem de filtrare a aerului care pot inca contine elemente chimice din fabricatie.

Adesea, fantosmia este confundata cu parosmia, aceasta din urma fiind un simt olfactiv deformat. Persoanele cu parosmia simt mirosurile reale, doar ca le simt deformat.

Spre exemplu, mirosul de flori poate fi resimtit precum mirosul de substante chimice. Conform unui review sistematic din anul 2013, fantosmia si parosmia se produc adesea in acelasi timp, iar parosmia este mai prevalenta decat fantosmia.

Pentru a diagnostica fantosmia, medicul va face in primul rand o examinare fizica la nivelul capului si a gatului. Medicii pot solicita informatii referitoare la oricare alte simptome si pot aplica diverse teste pentru a incerca simturile celelalte ale persoanei in cauza.

De asemenea, medicul poate solicita o endoscopie sau rinoscopie pentru a analiza cavitatea nazala si a verifica posibile cauze ale fantosmiei. Teste de imagistica precum Computer Tomograf (CT) sau Rezonanta Magnetica Nucleara (RMN) sunt folosite uneori pentru a verifica daca exista aspecte anormale in cavitatea nazala, la nivelul creierului sau la sistemul nervos.

Tratamentul in cazul fantosmiei variaza in functie de cauzele care conduc la aparitia halucinatiei olfactive.

Persoanele cu sinuzita cronica sau care sufera de alte inflamatii nazale de lunga durata pot discuta cu un medic referitor la cea mai buna metoda de tratament.

Daca simptomele persista pentru mai mult de cateva zile, medicii vor incepe prin a recomanda tratamente simple, precum folosirea solutiilor saline pentru a elibera caile nazale. Acest lucru poate fi de ajutor in a disloca orice este blocat in caile nazale si poate ameliora simptomele.

Anumite medicamente pot ajuta persoanele care sufera de simptome precum halucinatiile olfactive de mult timp, medicamente precum anestezice pentru amortirea celulelor nervoase, medicamente pentru constrictia unor vase de sange din nas, steroizi si spray-uri.

In anumite situatii, medicii pot sa apeleze la medicamente care sa fie administrate pe cale orala sau chiar la tratament chirurgical pentru tratarea halucinatiilor olfactive.

Medicii nu recomanda intotdeauna interventia chirurgicala, chiar daca uneori o astfel de interventie poate functiona, pentru ca si aceasta presupune anumite riscuri.

Fantosmia nu reprezinta un motiv de ingrijorare si adesea se vindeca de la sine. Totusi, aceasta poate fi o conditie medicala a unei afectiuni mult mai grave si prin urmare persoanele care sufera de aceasta tulburare olfactiva ar trebui sa mearga la medic pentru a verifica care sunt cauzele care stau la baza acestei tulburari sau care pot fi complicatiile.

Cel mai eficient tratament depinde de cauzele care au produs fantosmia. In anumite situatii, simptomele se vindeca singure sau atunci cand afectiunile nazale sau ale sinusurilor care au cauzat fantosmia s-au vindecat. In alte situatii, fantosmia poate fi de lunga durata sau cronica.

Bibliografie:

Henkin, R. I., Potolicchio, S. J., & Levy, L. M. (2013, November 15). Olfactory hallucinations without clinical motor activity: A comparison of unirhinal with birhinal phantosmia. Brain Sciences, 3(4), 1483–1553. http://www.mdpi.com/2076-3425/3/4/1483/htm

Jion, Y. I., Grosberg, B. M., & Evans, R. W. (2016, October). Phantosmia and migraine with and without headache [Abstract]. Headache: The Journal of Head and Face Pain, 56(9), 1494–1502. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/27545897

Keller, A., & Malaspina, D. (2013, July 23). Hidden consequences of olfactory dysfunction: A patient report series. BMC Ear, Nose & Throat Disorders, 13, 8. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3733708/

Malaty, J., & Malaty, I. A. C. (2013, December 15). Smell and taste disorders in primary care. American Family Physician, 88(12), 852–859. https://www.aafp.org/afp/2013/1215/p852.html

Morrissey, D. K., Pratap, U., Brown, C., & Wormald, P.-J. (2016, March). The role of surgery in the management of phantosmia. The Laryngoscope, 126(3), 575–578. https://pdfs.semanticscholar.org/31ed/fbc664380bb907fb91b958114b33b650fc76.pdf