Hidromorfona (dimorfona)

Hidromorfona este un agonist opioid semisintetic, prezentand proprietatile farmacologice tipice ale analgezicelor opioide. A fost descoperita si produsa in Germania in 1924 si introdusa pe piata in 1926.

Se foloseste ca analgezic in durerea moderata si severa, precum si in tusea seaca, iritativa. Hidromorfona a devenit unul dintre cele mai populare tratamente in durerea cronica, fiind utilizata ca inlocuitor pentru heroina si oximorfona. Ca tratament, hidromorfona este preferata uneori morfinei datorita solubilitatii superioare, vitezei mai mari de aparitie a efectelor, lipsei unora dintre efectele secundare si potentialului adictiv mai scazut.

Timpul de injumatatire pentru administrarea intravenoasa este de 2-3 ore; peak-ul plasmatic apare la 30-60 minute in cazul administrarii orale.

Efectele majore ale hidromorfonei includ:
- analgezie;
- modificari ale dispozitiei;
- euforie, uneori disforie;
- deprimare respiratorie;
- suprimarea tusei;
- cresterea presiunii LCR;
- mioza;
- cresterea activitatii parasimpatice;
- scaderea motilitatii gastro-intestinale;
- greata, voma, cresterea presiunii in caile biliare;
- hiperglicemie tranzitorie.

Forme de prezentare:
- tablete;
- capsule;
- pulbere pentru administrare injectabila;
- solutie buvabila;
- supozitoare.

Consumul de droguri are urmatoarele particularitati stadiale:
- consumul experimental (in scop recreational);
- consumul regulat - consumatorul incepe sa lipseasca din ce ince mai mult de la scoala/serviciu, se ingrijoreaza sa nu piarda sursade procurare a drogului;
- preocuparea zilnica - consumatorul pierde motivatia (scoala/serviciul ii devin indiferente);
- dependenta - consumatorul nu poate face fata treburilor zilnice fara drog, neaga problema pe care o are, se produce inrautatirea conditiei fizice, dupa consum isi pierde controlul.

Consumul cronic de hidromorfona este caracterizat de:
1. Dependenta psihica- de fapt singura caracteristica,atat necesara cat si suficienta pentru a defini dependenta de drog.Dependenta fizica si toleranta pot fi prezente, dar niciuna nu este nici necesara, nici suficienta, prin ea insasi pentru a definidependenta de drog. Dependenta psihica reprezinta necesitatea de ordinpsihologic de a lua drogul, denumita in terminologia actuala "craving"(dorinta intensa de a retrai efectele substantei psihoactive), si reprezinta cauza recaderilor dupa perioade lungi de abstinenta.
2. Toleranta - caracterizata prinnecesitatea de doze semnificativ crescute pentru a obtine starea deintoxicatie sau efectul dorit sau prin efect diminuat substantial la continuarea folosirii aceleiasi cantitati.
3. Dependenta fizica - implica dezvoltarea tolerantei si asimptomelor de retragere (abstinenta) la incetarea folosirii drogului,ca o consecinta a adaptarii organismului la prezenta continua a unuidrog. In cadrul sindromului de dependenta,dependenta fizica reprezinta factorul de conditionare secundara, legat de teama de privare de drog si de incercarea permanenta de a evita senzatiile neplacute cauzate de absenta drogului.
Dependenta fizica se dezvolta ca rezultat al unei adaptari a organismului in ceea ce priveste raspunsul la administrarea repetata aunei substante (drog), aceasta afectand echilibrul a diverse sisteme;ca rezultat, aceste sisteme sufera adaptari pentru a ajunge la un nou echilibru, pe fondul interventiei repetate a substantei respective. In acord cu aceste mecanisme, dependenta fizica este definita ca o stare de adaptare a organismului in care efectele primare ale unei substante(drog) si recontroalele generate de organism se echilibreaza deasemenea maniera incat nu functioneaza normal decat in conditiile prizelor regulate de substanta (drog). La oprirea brutala a administrarii, recontroalele nu mai sunt compensate de efectele substantei, conducand la o tulburare functionala, adesea cu manifestari clinice zgmomotoase, care pot imbraca aspecte periculoase, cu risc vital - sindromul de retragere.
4. Sindrom de abstinenta - este caracterizat prin simptomele (incadrare si grad de severitatevariabile) care apar la incetarea sau reducerea dozei unui drog, in special narcotic, la care individul este adictiv si care a fost consumata in mod repetat, obisnuit, pe o perioada prelungita si/sau in doze mari. Exista tendinta ca in prezent sa se inlocuiasca termenul de"sindrom de abstinenta" cu "sindrom de retragere". Sindromul de retragere, expresie a dependentei fizice, este unul din indicatorii sindromului de dependenta.
5. Euforie