Durerile abdominale: 12 mituri

Tulburarile digestive sunt atat de raspandite in randul populatiei de toate varstele, incat au dat nastere multor mituri care transmit informatii eronate despre natura acestor afectiuni.

Mostenite din familie sau provenite din pareri neavizate, ideile preconcepute despre problemele digestive pot conduce la o proasta gestionare a lor.

Mituri explicate despre afectiunile digestive

Aflati adevarul din spatele miturilor nascute in jurul durerilor abdominale, direct de la specialistii in gastroenterologie.

Digestia este procesul descompunerii macromoleculelor din hrana in micromolecule, astfel incat organismul sa poata beneficia de valoarea nutritionala, continutul caloric, vitaminele si mineralele din alimente.

Tractul digestiv este specializat in acest proces natural, indiferent daca prelucreaza produse crude sau preparate termic.

Gatitul poate sa usureze accesul la anumiti nutrienti, insa expunerea prelungita la temperaturi ridicate poate avea si efectul contrar, spune Peter Moses, profesor in gastroenterologie si hepatologie la Universitatea din Burlington, Vermont.

Asadar, metodele folosite in prepararea hranei, menite sa conserve nutrientii, sunt singurele care pot usura digerarea mancarii.

Ciroza hepatica este asociata, in popor, cu dependenta de alcool.

Chiar daca alcoolismul este deseori un factor de risc pentru aceasta afectiune grava a ficatului, cauzele sale nu se rezuma strict la acest viciu.

Medicii spun ca alcoolul poate produce leziuni hepatice, insa nu cauzeaza intotdeauna ciroza. Alte cauze frecvente ale bolii sunt hepatitele B si C.

Herniile sunt cauzate de asocierea presiunii mari suportate de trunchi cu o slabiciune musculara a tesutului cavitatii abdominale.

Ridicatul obiectelor grele este doar un factor favorizant al declansarii herniilor, daca exista deja o sensibilitate.

Cele mai comune tipuri de hernii sunt hernia inghinala, hernia femurala, hernia ombilicala si hernia hiatala (a abdomenului superior).

Desi in trecut se credea ca alimentele picante pot conduce la aparitia ulcerului, aceasta asociere nu mai este validata de catre specialisti.

De vina pentru instalarea ulcerului sunt fie infectiile cu bacteria Helicobacter pylori, fie utilizarea prelungita a unor medicamente (aspirina, ibuprofen sau naproxen).

Ce-i drept, alimentele picante pot agrava ulcerul deja existent in cazul unor pacienti, fara sa il cauzeze insa.

Pacientii cu diverticuloza, o afectiune caracterizata prin prezenta diverticulilor (pungi de mucoasa exteriorizate pe peretele colonului) la nivelul intestinului gros, erau sfatuiti pana nu demult sa excluda consumul de nuci, seminte, porumb si fructe cu seminte mici (capsunele, de pilda) din alimentatie.

Toate aceste alimente contin parti indigeste, care s-ar putea acumula in diverticuli, inflamandu-i si infectandu-i, deci cauzand diverticulita.

Un studiu efectuat in anul 2008 a demonstrat exact contrariul persoanele care consuma fructe oleaginoase (decojite) isi protejeaza, de fapt, colonul, datorita aportului bogat de fibre de care beneficiaza.

Astfel, riscul diverticulitei poate chiar sa se diminueze prin consumul de nuci si seminte.

In ciuda numeroaselor bancuri despre consumul de fasole si eructatiile pe care le produce aceasta leguma, primul loc in lista alimentelor cauzatoare de gaze stomacale se afla lactatele.

Pe masura ce organismul imbatraneste, capacitatea lui de a absorbi zaharul din lacte (lactoza) scade. Iar persoanele cu intoleranta la lactoza cunosc cel mai bine neplacerile cauzate de lactate, precum balonarea si flatulenta.

Un mit popular spune ca fumatul poate ameliora arsurile stomacale, insa datele medicale releva contrariul.

Nicotina are un efect relaxant asupra sfincterului inferior al esofagului (un muschi situat intre stomac si esofag), permitand accesul refluxului de acid gastric de jos in sus. Iar tocmai acest proces este cel care produce arsurile stomacale.

De vreme ce fibrele sunt cunoscute pentru efectele lor de combatere a constipatiei, multe persoane considera ca acestea pot agrava diareea.

Specialistii spun ca alimentele cu continut mare de fibre sunt benefice chiar si in ameliorarea episoadelor diareice, intrucat ele absorb fluidul excesiv din intestinul gros, regland consistenta materiilor fecale.

Aceasta convingere intuitiva este gresita din punct de vedere medical.

Grasimea incetineste, intr-adevar, procesele digestive, insa carnea si legumele petrec aproximativ aceeasi perioada de timp calatorind prin tractul digestiv.

In ciuda promovarii lor acerbe in ultimii ani, suplimentele pentru detoxifiere nu actioneaza precum produsele care imping murdaria depozitata in interiorul tevilor unei instalatii sanitare.

In realitate, organismul are o capacitate naturala de curatare a colonului si nu necesita interventii externe.

Consultati medicul inainte sa decideti inceperea unui tratament de detoxifiere, pentru a evita posibile complicatii grave pentru sanatate.

Cata vreme aveti grija ca organismul sa se mentina bine hidratat pe tot parcursul zilei, nu este nevoie sa consumati apa in timpul pranzului sau cinei.

De altfel, acest obicei poate chiar sa agraveze boala de reflux gastroesofagian. Un pahar cu apa este binevenit inainte de masa sau dupa ce terminati de mancat, niciodata concomitent cu ingerarea alimentelor.

Expertii medicali recomanda o doza zilnica de fibre de circa 25 de grame.

O cantitate mai mare poate produce neplaceri, in special pacientilor cu sindrom de colon iritabil.

Cercetatorii care au studiat efectele fibrelor asupra unui numar de 275 de persoane cu aceasta tulburare au observat ca anumite tipuri de fibre solubile, precum cele din patlagina, sunt mai blande cu tractul digestiv sensibil, decat cele insolubile.