10 mituri despre dieta si alimentatia sanatoasa

Dieta si alimentatia sanatoasa sunt doua preocupari prioritare intr-o epoca a exceselor si a hranei nocive, care au condus la cresterea ratei obezitatii la scara globala.

Proportional cu interesul crescand al oamenilor pentru un fizic armonios si sanatos, s-au dezvoltat si o serie de mituri si perceptii gresite despre ceea ce inseamna o dieta echilibrata si o alimentatie sanatoasa.

De altfel, specialistii in nutritie spun ca mentalitatea tipica a urmarii curelor de slabire drastice este gresita. Secretul este adoptarea unei diete corecte pe termen lung si imbratisarea unui stil de viata sanatos, ce cuprinde mese complete, in cantitati moderate.

Cele mai multe dintre miturile despre dieta si respectarea unei alimentatii sanatoase s-au imprimat adanc in constiinta multor generatii, fara sa fie sustinute de puncte de vedere stiintifice. Care sunt acestea, aflati mai jos.

Indemnul de a nu consuma hrana seara pentru evitarea ingrasarii este un mit desfiintat de specialisti. Ideea pe care se bazeaza aceasta convingere este aceea ca, pe parcursul zilei, caloriile se pot arde prin efort, in timp ce seara ele raman in organism si se transforma in grasimi, cand corpul intra in repaus.

Medicul nutritionist Mary Flynn spune ca organismul uman digera alimentele si utilizeaza caloriile in egala masura dimineata, la pranz si seara. Chiar si atunci cand corpul este inactiv, caloriile neconsumate vor fi utilizate a doua zi, cand organismul depune din nou efort.

In schimb, este important de stiut ca mesele de seara pot produce ingrasarea, cata vreme alimentele consumate sunt bogate in calorii. In locul meselor grase sau al dulciurilor, este de preferat sa va potoliti foamea cu o jumatate de fruct sau un bol mic cu lapte si cereale.

Sansele ca o dieta fada urmata o perioada de timp si soldata cu o scadere rapida in greutate sa se concretizeze intr-o reacumulare de kilograme sunt aproape de 100%.

Cheia succesului unui regim alimentar de slabire este pierderea greutatii suplimentare treptat, de aproximativ 500 - 1000 de grame pe saptamana. In acest fel, se evita traumatizarea organismului, care va depozita calorii in exces, imediat ce le primeste, aceasta fiind o parte din mecanismul sau natural de aparare.

Un alt mit despre diete si alimentatie este acela ca reducerea numarului de mese zilnice ajuta la mentinerea greutatii corporale.

In realitate, evitarea micului dejun sau a pranzului conduce la un exces alimentar iminent la urmatoarea masa, din pricina senzatiei intense de foame. Un numar de 5 mese mici pe zi, formate din alimente sanatoase si cu valoare nutritiva ridicata, este cea mai buna strategie de mentinere a formei fizice.

Senzatia de satietate si nivelul de energie al organismului depind in egala masura de proteinele pure ingerate prin hrana. Consumul preponderent de salate, bogate in fibre, vitamine si minerale, dar lipsite de proteine, nu va conduce la echilibrarea greutatii decat pe termen scurt.

O solutie de compromis ar fi adaugarea catorva grame de carne slaba sau branza degresata in salate, pentru completarea aportului necesar de proteine.

Pe termen scurt, dietele proteice pot conduce la o pierdere importanta in greutate, insa privarea organismului de carbohidrati poate avea efecte negative ulterior. Consumul preponderent de oua, branza si carne conduce la carente in vitamine si nutrienti importanti.

Cele mai eficiente diete sunt cele care se bazeaza pe un plan nutritional cu un aport de calorii redus, dar care nu exclude din alimentatie cantitatile corecte de carbohidrati, proteine si grasimi esentiale.

Lactatele ingrasa, doar daca sunt consumate in varianta bogata in grasimi si in cantitati exagerate. Produsele lactatele degresate sunt la fel de hranitoare si contin un numar redus de calorii. Laptele, iaurtul si branzeturile contin nutrienti valorosi, precum calciu si proteine, ce nu pot lipsi dintr-o alimentatie echilibrata.

Carbohidratii sunt ca un combustibil pentru organism, intrucat ei sunt folositi la procesul de productie a energiei. Fibrele alimentare ajuta chiar la pierderea in greutate, intrucat regleaza digestia si induc o senzatie de satietate intensa. La fel ca in cazul oricarui alt tip de aliment, cantitatea in care sunt carbohidratii consumati si produsele cu care sunt asociati fac diferenta.

Persoanele cu o alimentatie sanatoasa pot sa manance ocazional la restaurantele de tip fast-food, cata vreme stiu sa comande cu inteligenta meniul. Salatele si carnea la gratar, in locul cartofilor prajiti, este intotdeauna o optiune corecta.

De asemenea, se pot comanda specialitati in cantitati mai mici, fara sosuri adaugate, care predispun acumularii de kilograme (ketchup, maioneza, sos de usturoi, sos de smantana etc.).

Intrucat sunt bogate in carbohidrati (pe care corpul ii transforma in zaharuri ce sunt depozitate ulterior sub forma de grasime), pastele sunt considerate de multe persoane a fi alimente care ingrasa, asadar trebuie sa fie excluse din alimentatie.

Pastele pot fi la fel de nutritive si sigure pentru silueta, cata vreme sunt consumate in cantitati rezonabile (85 de grame pentru o portie) si asezonate cu carne slaba, legume sotate si sos de rosii. Pentru a le consuma cu proteine slabe, adaugati in paste fasole, pui sau fructe de mare. Pastele din faina integrala sunt recomandate in dietele de slabit, in defavoarea celor din faina alba.

Popularitatea dietelor disociate are la baza conceptul conform caruia proteinele si carbohidratii au nevoie de doua tipuri de enzime diferite pentru a fi digerate in mod eficient. Atunci cand sunt consumati separat, cei doi nutrienti sunt mai bine procesati de metabolism, asadar se inlesneste pierderea in greutate.

Specialistii spun ca tractul digestiv poate sustine digestia mai multor categorii de alimente in acelasi timp si ca nu exista dovezi stiintifice care sa ateste faptul ca disocierea nutrientilor poate avea efecte reale in cazul pierderii in greutate.