Ligatura trompelor uterine

Vezi galerie foto

Ligatura trompelor (metoda de sterilizare definitiva) reprezinta procedeul prin care sunt sectionate si ligaturate ambele trompe uterine. Situate de o parte si de alta a uterului, ele au functia de a prelua ovulul expulzat de catre ovar odata pe luna la momentul ovulatiei si de a-l directiona spre uter. In urma fecundarii acestuia de catre spermatozoizii ajunsi in cavitatea uterina in urma contactului sexual si deplasarii ulterioara a acestora, se va dezvolta intrauterin fatul. Prin intreruperea comunicarii dintre trompa uterina si uter, ovulul expulzat de ovar nu va mai putea ajunge in cavitatea uterina si nu se va mai produce fecundarea.

Ligatura trompelor uterine se va practica in spital. In general in timpul unei sarcini se poate manifesta aceasta optiune. Veti comunica doctorului cu care veti naste si veti decide impreuna momentul interventiei. Unii medici practica ligatura trompelor imediat dupa nastere, altii considera ca este optim sa fie practicata la aproximativ 6 saptamani dupa nastere. Aceasta atitudine prudenta poate fi explicata prin faptul ca in aceasta perioada va veti asigura de sanatatea copilului nascut si veti decide daca doriti cu certitudine interventia. De asemenea unele femei ar putea regreta o ligatura trompelor uterine imediat postnatal si in aceste cazuri este bine venita o perioada de reflectare asupra deciziei.

Pe de alta parte ligatura trompelor imediat dupa nastere are urmatoarele avantaje:
- pacienta se afla deja internata si nu necesita o internare ulterioara,
- este deja pregatita pentru un act medico-chirurgical cum este nasterea,
- uterul se afla, datorita distensiei sale, cu portiunea sa superioara intr-o pozitie ascensionata facand mai usoara interventia,
- iar in cazul nasterii prin cezariana avem deja peretele abdominal deschis fara a mai fi nevoie de incizii ulterioare special pentru interventia respectiva.

Alte avantaje ale procedurii sunt:
- ofera o protectie permanenta impotriva urmatoarelor eventuale sarcini,
- efectele adverse sunt minime,
- libidoul nu este deloc afectat,
- protejeaza in mod deosebit femeile care au probleme de sanatate si care nu ar putea suporta o sarcina.

Dupa o nastere normala se va practica o incizie mica subombilical prin care se va patrunde in cavitatea peritoneala, se va evidentia fundul uterin si cele doua trompe uterine si se va sectiona o parte din portiunea istmica (situata in proximitatea uterului) si vor ligatura ambele capete libere. Astfel, se va desfiinta calea de comunicare a trompei uterine cu cavitatea uterina si ovulul nu va mai putea ajunge in uter. Interventia se poate practica si cu ajutorul laparoscopului - instrument de larga utilizare, care se introduce in abdomen printr-o mica incizie fiind prevazut cu un cleste special pentru cleme sau cu electrocauter.

Separat se introduce o microcamera printr-o alta microincizie si un tub prin care se va insufla un gaz pentru a se crea o cavitate de lucru in interiorul abdomenului. Interventia se va vizualiza pe un monitor. Se vor evidentia trompele uterine si se va practica fie sectionarea cu aplicarea ulterioara a clipsurilor, fie cauterizarea tubelor.
Operatia in sine nu dureaza mai mult de 20-30 de minute si de obicei in ziua urmatoare veti putea merge acasa. In afara interventiei clasice, ligatura tubei se poate practica si prin abord transvaginal, in aceasta situatie nu mai sunt necesare inciziile abdominale. O noua tehnica este cea de obstruare a trompelor uterine din interiorul uterului cu rezultate asemanatoare cu tehnicile clasice.

Dupa ligatura trompelor acestea se pot repermeabiliza printr-un procedeu laborios care implica anumite riscuri. Aproximativ 60-80% din femeile care au suferit o astfel de interventie prin care se incearca desfiintare unei ligaturi de trompe pot avea sarcini extrauterine cu sediu tubar. Din aceste cauze este bine ca decizia de ligatura a trompelor uterine sa fie irevocabila. Chiar in situatia in care s-a practicat sterilizarea femeii in acest mod, ea poate duce o sarcina fara a fi nevoie de repermeabilizare, prin fertilizare "in vitro". Acest procedeu consta din introducere in interiorul uterului a unui ovul fecundat in afara acestuia. In acest sens exista deja o experienta vasta, tehnica practicandu-se la scara larga.

Aproximativ 1/1000 din femeile care recurg la aceasta interventie dezvolta o complicatie. Acestea includ:
- reactii la anestezie
- infectii ale micului bazin
- lezari de vase sanguine cu sangerari ulterioare
- lezari ale vezicii urinare sau ale unor anse intestinale, etc.
Dezavantajele se refera la riscurile oricarei mici interventii chirurgicale: existenta unei perioade de disconfort postoperator, faptul ca nu ofera protectie impotriva bolilor cu transmitere sexuala, este de principiu definitiva (desi exista posibilitatea de reimplantare a trompelor sau de fertilizare "in vitro") si exista riscul razgandirii cu privire la dorinta unei sarcini ulterioare.

Dupa procedura sunt recomandate o serie de medicamente ce vor avea efectul de a reduce disconfortul abdominal. Este posibil sa apara ameteala, fatigabilitate, greata si senzatie de balonare. Daca interventia s-a practicat laparoscopic este posibil sa resimtiti un disconfort la nivelul umerilor si gatului ca raspuns normal la insuflarea de gaz in cavitatea peritoneala, ascensionarii si iritatiei diafragmatice.

La circa 8 ore dupa operatie, majoritatea femeilor se pot mobiliza, deplasa normal, se pot alimenta si isi pot vizita nou-nascutul (in cazul in care procedura se va practica imediat postnatal). In perioada urmatoare se va putea merge acasa si in cateva zile pacienta isi va relua activitatea normal.
Existenta trompelor ligaturate nu elimina necesitatea de a va face consulturile periodice, testele Papanicolau, etc. in scopul depistarii precoce a unor eventuale afectiuni. De asemenea trebuie stiut ca aceasta interventie previne doar viitoarele sarcini si nu ofera si protectie impotriva bolilor cu transmitere sexuala.