Anticonceptionalele si efectele secundare asupra celorlalte viscere

Anticonceptionalele intra in categoria metodelor contraceptive si reprezinta forma farmaceutica a acestora ce sunt administrate sub forma de pilule sau tablete (comprimate) ori chiar si in forma de unguente sau creme.

Anticonceptionalele reprezinta o forma de a sista o sarcina nedorita dar si o metoda de administrate a unor hormoni androgeni (sexuali) pentru tratarea unor patologii sau dereglari hormonale, intr-un tratament ginecologic impotriva unor formatiuni benigne aflate pe organele sexuale feminine (chisturi ovariene).

La aceste efecte, exista si pericolul datorat faptului ca multe femei din Romania folosesc in prezent anticonceptionale fara indicatia medicului specialist si cel mai adesea isi atribuie auto-prescriptia prin sfaturile persoanelor din jur (in ideea daca la prietena mea nu au existat efecte adverse nici la mine nu ar trebui sa existe probleme).

Anticonceptionalele sunt cu atat mai periculoase asupra organelor cu cat concentratia de hormoni este mai ridicata sau cu cat efectul de estompare al unei sarcini nedorite este mai accentuat. Aceste efecte benefice asupra ideii de a nu avea o sarcina sunt dedublate de efectele nocive pe care le au asupra organelor.

Pe locul 1 ca si sistem afectat este sistemul endocrin. Nu exista anticonceptionale fara concentratie hormonala, fapt pentru care orice medicament (iar anticonceptionalele indiferent de catalogarea lor ca si productie (naturale, naturiste reprezinta in fapt un medicament) vor interactiona in sistemul extrem de sensibil endocrin.

Sistemul endocrin reprezinta unul din cele mai sensibile sisteme deoarece o singura varietate de 0.1 unitati in concentratia unui hormon poate reprezenta provocarea unui dezechilibru serios in ce priveste aceasta concentratie hormonala.

Simptomele care pot arata o folosire inadecvata a anticonceptionalelor, adica folosirea in concentratii prea mari sau folosirea anticonceptionalele in care substanta activa, substanta de baza nu este cea mai benefica organismului se va observa prin aparitia hirsutismului (parului facial in exces) prin dereglarea echilibrului estrogen/progesteron/testosteron.

Totodata in cadrul acelorasi simptome se va putea observa o schimbare a personalitatii sau a starii de dispozitie. Din acest motiv anticonceptionalele nu ar trebui administrate persoanelor cu un istoric de patologii psihiatrice sau in anumite cazuri chiar cu patologii de ordin psihologic de o anumita factura.

Astfel ca, prin intermediul modificarii echilibrului hormonal anticonceptionalele pot provoca depresii sau stari emotionale de tipul irascibilitatii sau hipersensibilitatii emotionale fara motiv, acest lucru este posibil sa apara in prima luna de administrare a pilulelor de tip anticonceptionale insa daca aceasta perioada depaseste o luna de zile, sau daca sunt prea grave atunci trebuie consultat medicul ginecolog care poate recomanda sistarea tratamentului sau inlocuirea tipului de anticonceptionale.

Pe locul al doilea pot sa fie manifestarile din sfera ginecologica sau din apanajul medicului ginecolog, adica o schimbare a apetitului sexual (o scadere a apetitului sau un libido scazut).

Hormonii din anticonceptionale vor interactiona cu hormonii feminini sexuali (estrogenul si progesteronul) care in speta vor scadea dorinta sexuala a femeii si care totodata poate fi scazut si de excipientii suplimentari care se regasesc in aceste pilule contraceptive.

Daca acest simptom nu dispare dupa prima luna de la administrarea anticonceptionalelor atunci trebuie consultat medicul specialist, sau daca aceasta scadere de libido este prea deranjanta inca din primele zile ale administrarii tratamentului, ar trebui optata pentru o alta varianta.

O alta modificare din sfera genitala este totodata o leucoree care poate aparea (in special daca se folosesc anumite metode contraceptive si nu anticonceptionale sub forma de pilula si aici ne referim la acele pilule ce se introduc in vagin cu degajare interna folosite in special pentru dozajul hormonal in tratamentul unor patologii ginecologice : hirsutismul (tocmai unul din efectele secundare ale anumitor anticonceptionale este totodata unui din indicatiile folosirii contraceptivelor).

De asemenea, sindromul premenstrual, reducerea chisturilor ovariene sau nodulilor mamari de cauza hormonala sau in cazul BIP (Bolii infalamtorii pelvine) ori patologiilor din menstruatie : menoragia (menstruatie prea abundenta), dismenoreea (dureri accentuate, greu de suporata in timpul menstruatiei) sau o menstruatie neregulata (care nu respecta perioada de 28 de zile a unui ciclu menstrual sau 3-6 zile a perioadei de menstra propriu-zisa / sangerarea vaginala).

Aceste secretii vaginale pot fi de tip leucoree (o scurgere albicioasa) dar si mici sangerari, insa nici pe departe la fel de abundente sau nicidecum similare celor de la menstruatie, insa in cazul aparitiei oricarui tip de scurgere vaginala trebuie consultat de ordin primordial medicul ginecolog care va depista daca nu cumva este vorba de o infectie urinara ori vaginala interpusa cu adiministrarea de anticonceptionale sau daca efectul acestei utilizari de anticonceptionale este prea serios incat poate cauza acest efect nedorit.

Un ultim plan din capitolul de manifestari nedorite ginecologice este sensibilitatea crescuta care poate duce chiar pana la durere a sanilor. Datorita modificarilor de ordin hormonal, acestea pot interfera si cu hormonii care vor putea declansa chiar si o mica secretie a glandelor mamare, dar in primul rand vor creste sensibilitatea sanilor, umflarea acestora sau durere in sani.

Pe plan tertiar exista modificarile din sistemul digestiv si sistemul metabolic. Multe femei vor putea prezenta in prima perioada de administrare a tratamentului o stare de greata care ar trebui sa nu fie urmata si de varsaturi si care odata ce organismul se adapteaza la noile modificari aduse sistemului digestiv sa nu fie atat de deranjante.

Dar tot in cadrul manifestarilor digestive este vorba si de unul din efectele cele mai nedorite pe care il sesizeaza sau nu il doresc femeile cand vine vorba despre tratamentul cu anticonceptionale si anume cresterea ponderala accentuata.

Cresterea in greutate este datorata interactiunii hormon-metabolism. Orice hormon interactioneaza intr-o masura mai mica sau mai mare cu sistemul nostru metabolic. Metabolismul nostru influenteaza cat de repede poate fi procesata si transformata in ATP (energie) orice aliment consumat, din acest motiv se vorbeste adesea despre un metabolism mai lent sau unul mai accelerat.

Tot tipul de metabolism va influenta cum este gestionata cantitatea de nutrienti primita, astfel incat daca se va consuma o cantitate medie de 2.000 de kcal intr-un consum zilnic, de doua persoane care depun un efort fizic de o intensitate similara, sistemul metabolic va influenta cat din aceasta cantitate calorica ingerata va fi folosita pentru a fi transformata in energie si cat din aceasta cantitate va fi depozitata sub forma lipidica.

Depozitele lipidice este ceea ce noi observam ca si grasimea depusa pe abdomen, fund sau sani ceea ce va cauza cresterea in greutate. Concentratia hormonala dar in special substantele suplimentare din aceste anticonceptionale vor influenta modul de depozitare al acestor lipide si mai mult aceste substante aditionale din anticonceptionale vor gestiona si modul de atribuire hidrica.

In cazul administrarii unui tratament cu anticonceptionale se va vorbi de o adevarata retentie de apa, care va duce la o crestere ponderala semnificativa.
Tot in cadrul afectarii sistemului digestiv realizat prin consumul de anticonceptionale se regaseste si afectarea hepatica.

Ficatul este principalul organ care realizeaza activarea oricarui medicament ingerat si inclusiv a anticonceptionalelor, dar totodata este si organul care realizeaza eliminarea sau incativarea si eliminarea ulterioara a substantelor nocive ale organismului.

Ficatul detoxifica organismul de efectele nocive ale anticonceptionalelor insa aceasta detoxifiere are un efect si lasa urmari asupra ficatului.

Deoarece consumul pe un termen lung a anticonceptionalelor va cauza o distrugere repetata si treptata a hepatocitelor fara lasarea timpului de refacere al celulelor hepatice, fapt pentru care aceasta afectare va putea cauza in timp cancerul hepatic, sau in prima faza fibrozarea acestora, ori aparitia unor formatiuni de tip benign in structura hepatica, adica a unor noduli hepatici, a unor adenoame hepatice sau granuloame hepatice.

Ulterior ficatului, urmatorul organ care va realiza detoxifierea organismului este mictiunea si filtrarea si eliminarea din acest proces este realizata de catre rinichi. S-a observat co-aparitia unei insuficiente renale, sau formarea mai rapida a litiazei renale, ori accentuarea blocajului litiazic, adica altfel spus agravarea litiazei datorate unei utilizari inadecvate a anticonceptionalelor.

Nu in ultimul rand una din cele mai importante afectari, desi plasata pe un ultim loc de prezentare putea la fel de bine sa fie situata si pe primul loc, este afectarea capacitatii de reproducere.

Desi in prezentarea majoritatii se prezinta ca acestea nu vor interactiona cu aceasta capacitate si ca in momentul in care se sisteaza tratamentul cu anticonceptionale, capacitatea de reproducere va reveni intr-o scurta perioada de timp la un normal fiziologic, exista numeroase cazuri in care acest lucru nu se mai intampla.

Pentru a evita acest efect este recomandat persoanelor care utilizeaza pe o perioada indelungata anticonceptionale sa isi efectueze la o perioada de 6 luni (sau ori de cate ori este recomandata de catre medicul obstetrician-ginecolog) a unui set de analize ce tine de aceasta capacitate de reproducere (analize ale hormonilor sexuali, analize de fertilitate la care se adauga evident si un consult ginecologic).

Deoarece se intrerupe in mod artificial procesul fiziologic de reproducere, aceasta inactivitate provocata a ovarelor sau a intregului proces implicat in reproducere, acesta poate sa fie inhibat prea accentuat sau prea indelungat (motiv pentru care se recomanda ca dupa o perioada de utilizare sa se faca si pauze in administrarea de anticonceptionale la 3 luni – 1 luna pauza, la 6 luni – 1 luna pauza, sau oricum exista aceasta schema de administrare in prescriptia medicului specialist), acesta poate sa nu mai poata fi repornit si poate duce pana la o sterilitate functionala permanenta.

Administrarea de anticonceptionale trebuie prescrisa doar de catre medicul ginecolog care de regula va avea pregatirea in ceea ce se numeste planing familial, adica acea subsectiune din cadrul specializarii de obstetrica-ginecologie care se preocupa tocmai de aceasta sectiune in ideea in care o familie isi doreste, sau isi planifica cand sa aiba o sarcina dorita.

Din punct de vedere etic sau mai precis religios exista totusi o restrangere in acceptarea folosirii unor astfel de medicamente.

In momentul administrarii de anticonceptionale trebuie realizata o anamneza amanuntita in care sa se ia in considerare : fumatul (persoanele care sunt fumatoare adica un numar de peste 10 tigari per zi si o perioada de minim 2 ani de fumat), va interactiona cu atat mai mult cu utilizarea de anticonceptionale.

Trebuie tinut cont daca exista afectari endocrinologice pre-existente, in special daca se vorbeste de o disfunctie tiroidiana, care prin patologia tiroidiana poate afecta metabolismul si la care daca se adauga si aceasta disfunctionalitate provocata prin anticonceptionale, nu poate decat sa dubleze afectarea metabolica sau metabolic-endocrina.

In cazul utilizarii de anticonceptionale este nepermisa aceasta administrare daca exista pre-existenta o disfunctie hepatica, o afectare a rinichilor de tipul insuficientei renale sau orice patologie existenta ori inainte ori in timpul administrarii de anticonceptionale.

Daca exista o tulburare in ceea ce tine de fertilitatea pacientului, aceasta poate interactiona cu atat mai nociv si poate duce pana la o steritilitate permanenta provocata prin uzul unor asemenea medicamente.