Sangerarile dupa menopauza si afectiunile pe care le ascund

Sangerarile dupa menopauza se refera la hemoragiile vaginale aparute dupa 12 luni de amenoree.

Intrucat perimenopauza poate sa se extinda pe o perioada de mai multi ani, ciclurile menstruale pot fi neregulate pana la incetarea definitiva a ciclurilor menstruale.

Cand menstruatia inceteaza vreme de un an, se considera ca menopauza s-a instalat. Orice sangerare survenita dupa incheierea vietii reproductive este anormala si poate anunta diverse afectiuni care trebuie sa fie investigate in cel mai scurt timp de un specialist.

Sangerarile postmenopauza pot sa apara nu doar in cazul femeilor de peste 50 de ani, ci si in randul pacientelor mai tinere diagnosticate cu insuficienta ovariana prematura sau menopauza prematura. Hemoragiile nefiresti ale femeilor ajunse la varsta menopauzei si care urmeaza terapia de substitutie hormonala sunt si ele clasificate drept simptom patologic. Acestea sunt fie sangerari non-ciclice care continua dupa 6 luni de terapie hormonala sau cele care se instaleaza dupa o jumatate de an de amenoree.

Sangerarile dupa menopauza sunt intalnite frecvent, in circa 5% din cazurile ambulatorii ginecologice. Cauzele cel mai des intalnite sunt

- Inflamatia si subtierea peretelui vaginal (vaginita atrofica);
- Subtierea endometrului (atrofia endometriala), cauzata de nivelul redus de estrogen;
- Polipii cervicali sau uterini (excrescente de regula necanceroase, formate pe cervix sau in cavitatea uterina);
- Ingrosarea endometrului (hiperplazie endometriala), cauzata de terapia de substitutie hormonala;
- Anomalii instalate la nivelul colului uterin sau al cavitatii uterine.

Cea mai comuna cauza a hemoragiilor postmenopauza este atrofia, indusa de privarea aparatului reproducator feminin de estrogen, hormon produs de ovare in cantitati mult mai mici dupa incheierea vietii reproductive. Carenta de estrogen conduce la subtierea tesutului vaginal, fenomen care aduce vasele de sange mai aproape de suprafata, favorizand aparitia senzatiilor de disconfort si a sangerarilor.

Hiperplazia endometriala poate fi cauzata si de obezitate. Unele paciente cu acest diagnostic pot prezenta celule anormale, care sa dezvolte in cele din urma cancerul endometrial.

Aproximativ 1 din 10 femei care se prezinta la medicul ginecolog cu sangerari postmenopauza sunt diagnosticate cu cancer cervical sau cancer uterin, potrivit Publicatiilor Harvard pentru Sanatate.

Alte cauze posibile ale sangerarilor dupa menopauza sunt dezechilibrele hormonale, infectiile uterine si cervicale, administrarea unor tipuri de medicamente (asa cum sunt anticoagulantele) sau diverse tipuri de cancer a caror simptomatologie include si hemoragiile vaginale.

Principalul simptom al femeilor care prezinta sangerari postmenopauza sunt hemoragiile vaginale. Alte manifestari clinice pot fi date de afectiunea care cauzeaza scurgerile de sange. De pilda, cand sangerarile apar din pricina subtierii tesutului vaginal, ele sunt insotite si de dureri in timpul actului sexual.

Potrivit Clinicii Mayo din SUA, sangerile dupa menopauza pot varia in cantitate de la o pacienta la cealalta, orice tip de flux fiind un semnal de alarma. In cazul unor femei ajunse la menopauza, sangerarile se pot rezuma la spotting (cateva picaturi de sange) sau pot fi la fel de abundente precum menstruatiile obisnuite, necesitand utilizarea unui absorbant.

Primul caz in stabilirea unui diagnostic este evaluarea istoricului medical al pacientei si efectuarea unui test Papanicolau, in scopul identificarii cauzei sangerarilor si excluderii posibilitatii unei eventuale instalari a cancerului.

Examenul fizic consta in introducerea unui specul metalic in vagin, astfel incat vulva, vaginul si colul uterin sa poata fi examinate in detaliu. Medicul ginecolog poate preleva mostre de secretii din vagin si cervix, pentru a exclude posibilitatea unei infectii.

Un instrument numit colposcop poate fi utilizat pentru observarea atenta a colului uterin, atunci cand exista suspiciuni cu privire la integritatea sa.

Printre alte teste medicale necesare se pot numara

- Ecografia transvaginala. Un dispozitiv special de inregistrare video este introduc in vagin, astfel incat medicul sa poata observa organele pelviene si sa poata depista anomaliile.

- Biopsia edometriala. Un tub subtire este introdus in cavitatea uterina, pentru prelevarea unei mostre din tesutul uterin si evaluarea acesteia in laborator.

- Histeroscopia. In timpul acestui test, medicul foloseste un instrument prevazut cu camera video si sistem de iluminare, cu care sa poata examina in detaliu interiorul uterului si eventualele anomalii de la acest nivel.

- Dilatatia si chiuretajul. Aceasta procedura presupune dilatarea colului uterin, iar mucoasa uterina este razuita apoi cu ajutorul unui instrument ascutit, numit chiureta. Mostra este transferata apoi in laborator, pentru analiza.

Tratamentul pentru sangerarile postmenopauza este stabilit in functie de cauza care a produs hemoragiile. Daca este vorba despre polipii cervicali, indepartarea lor chirurgicala este suficienta pentru oprirea sangerarilor. Procedura este simpla, utilizeaza un anestezic local si forcepsuri mici, cu care excrescentele sunt smulse. Hemoragia este oprita prin cauterizare sau aplicarea de substante speciale.

Atrofia endometriala poate fi tratata cu creme pe baza de estrogen sau ovule, pe cand hiperplazia endometriala este controlata prin medicatie hormonala (progestogeni) sau interventie chirurgicala de indepartare a portiunilor ingrosate din tesutul uterin.

Sangerarile postmenopauza care nu pot fi tratate pe alte cai mai putin invazive pot necesita efectuarea unei histerectomii, prin care se inlatura o parte din uter. Procedura se poate efectua laparoscopic sau prin interventii chirurgicale abdominale conventionale.

In cel mai grav scenariu, cand sangerarile postmenopauza sunt un simptom canceros, tratamentul depinde de tipul de cancer diagnosticat si stadiul in care se afla acesta interventie chirurgicala (histerectomie totala), chimioterapie sau radioterapie.