Menopauza si sexualitatea

Pierderea estrogenilor ca urmare a menopauzei poate duce la modificati ale dorintei sexuale si a functionarii sexuale. Femeile la menopauza si postmenopauza pot obesrva ca nu se excita la fel de usor si pot fi mai putin sensibile la atingeri lucru care poate duce la pierderea interesului pentru activitatea sexuala.

In plus, nivelul scazut de estrogen poate determina o scadere a vascularizatiei la nivelul vaginului. Acest flux sanguin scazut poate afecta lubrifierea vaginala, facand ca vaginul sa fie prea uscat pentru un act sexual confortabil. Un nivel scazut de estrogen nu este singurul motiv al unui libido scazut; exista numerosi alti factori care pot influenta interesul femeii pentru activitatea sexuala la menopauza si dupa.

Acesti factori sunt:
- probleme in controlul vezicii urinare;
- tulburari ale somnului;
- depresie si anxietate;
- stres;
- diverse medicamente;
- preocupari legate de starea de sanatate.

Nu. De fapt, unele femei aflate la menoapuza experimenteaza o crestere a dorintei sexuale. Acest lucru poate fi asociat cu scaderea anxietatii legate de teama de o ramane insarcinata. In plus, multe femei la postmenopauza deseori au mai putine responsabilitati legate de cresterea copiilor, lucru care le permite sa se relaxeze si sa se bucure de intimitate alaturi de partener.
Tratamentul uscaciunii vaginale asociat menopauzei
In timpul si dupa menopauza, uscaciunea vaginala poate fi tratata folosind lubrifianti pe baza de apa. Se recomanda evitarea lubrifiantilor care nu sunt pe baza de apa, cum ar fi vaslina intrucat acestia subtiaza latexul (materialul din care sunt facute prezervativele). Lubrifiantii care nu sunt pe baza de apa, de asemeni, pot constitui un mediu pentru cresterea bacteriilor, in special la persoanele al caror sistem imun a fost slabit de catre chimioterapie.

In prezent, nu exista nimi un medicament eficient pentru tratarea problemelor sexuale ale femeilor aflate la menopauza. Terapia substitutiva cu estrogen poate fi eficienta, dar studiile au arata rezultate contradictorii. Estrogenii pot, totusi, face ca actul sexual sa fie mai putin dureros prin ameliorarea lubrifierii mucoasei vaginale.

Medicii au studiat si eficacitatea unei asocieri intre estrogeni si homonii masculini, numiti androgeni, care pot determina imbunatatirea libido-ului la femeile aflate la menopauza.

Desi problemele sexuale pot fi dificil de discutat, este bine ca pacienta sa le discute cu medicul; exista si alte alternative, cum ar fi consilierea. Medicul poate trimite cuplul la un specialist in disfunctii sexuale. Terapautul poate recomanda consiliere individuala, de cuplu sau in grup. Acest tip de consiliere poate avea success, chiar si atunci cand este de scurta durata.

In timpul menopauzei, daca libido-ul a scazut, dar pacienta nu considera ca ar avea nevoie de consiliere, ar trebui sa acorde timp pentru a fi in intimitate cu partenerul.

Intimitatea nu inseamna neaparat act sexual – dragostea si afectiunea pot fi manifestate in mai multe moduri. E bine sa se bucure de timpul petrecut impreuna – pot face plimbari romantice, pot lua masa la lumina lumanarilor sau isi pot face masaj unul altuia.
Pentru imbunatatirea intimitatii fizice, pot fi folosite una dintre urmatoarele abordari:
- autoeducarea despre anatomia si functionarea sexuala si modificarile normale asociate imbatranirii si despre comportamentul sexual si raspunsuri. Acest lucru poate ajuta pacienta la depasirea anxietatilor legate de functionarea si performanta sexuala;
- Cresterea stimularii prin folosirea unor materiale erotice sau schimbarea rutinei sexuale;
- Folosirea tehnicilor de distragere pentru cresterea relaxarii si eliminarea anxietatii. Acestea pot include fantezii erotice sau non-erotice, exercitii, muzica si imagini;
- Practicarea stimularii fizice fara actul sexual efectiv, cum ar fi masajul senzual. Aceste activitati pot fi facute pentru a promova o stare de confort si a creste comunicarea dintre parteneri;
- Minimizarea durerii pe care o poate simti femeia prin folosirea anumitor pozitii care permit controlul profunzimii penetratiei. Poate fi de folos o baie calda inainte de actul sexual pentru relaxare si folosirea unor lubrifianti vaginali pentru ameliorarea durerii determinate de frictiune.

Menopauza nu protejeaza de aceste boli. Riscul de contactare a unei boli cu transmitere sexuala este acelasi in toata perioada in care o persoana este activa sexual. Acest risc nu scade cu varsta sau cu modificarile sistemului reproducator. Lasata netratata, o afectiune cu transmitere sexuala poate determina imbolnavire grava, in timp ce altele, cum este SIDA, nu pot fi vindicate si sunt mortale.

Cum se poate proteja o persoana de BTS?

Iata cativa pasi de baza pe care ii poate urma o persoana pentru a se proteja de BTS:
- Abstinenta este cea mai sigura cale de a preveni BTS;
- Folosirea unui prezervativ din latex in timpul actului sexual;
- Limitarea numarului de parteneri sexuali. Cu cat mai multi parteneri are o femeie, cu atat creste riscul de a contacta BTS;
- Monogamia. Acest lucru inseamna un singur partener sexual. Partenerul trebuie sa fie la randul sau monogam;
- Alegerea cu grija a partenerilor sexuali. Abtinerea de la actul sexual cu o persoana care poate avea BTS;
- Controlul periodic pentru detectarea BTS. Este bine sa se elimine riscul de a transmite boala si altora;
- Daca persoana are mai mult de un partener sexual, e bine sa foloseasca prezervativ;
- Evitarea folosirii de alcool sau droguri inainte de actul sexual. Aceste comportamente scad probabilitatea ca persoana sa se protejeze;
- Cunoasterea semnelor si simtomelor BTS. Identificarea acestora la propria persoana si la partenerii sexuali;
- Autoeducarea in ce priveste BTS. Cu cat mai multe lucruri stie o persoana cu atat sansele de a se proteja eficient sunt mai mari.