Diabetul si menopauza, o dubla provocare

Diabetul zaharat este o boala cronica si evolutiva, in careorganismul nu poate echilibra cantitatea de glucoza (un fel de zahar) din sange.

Glucoza din sange furnizeaza organismului energia necesara pentru activitatile pe care o persoana le desfasoara in fiecare zi.

Glucidele (carbohidratii) care rezulta in urma procesului de digestie al alimentelor sunt absorbite astfel incat nivelul de glucoza din sange creste dupa masa.

La un individ sanatos, acesta este reglat de mai multi hormoni, in primul rand de insulina.

Insulina este produsa de pancreas, care fabrica si alte enzime importante ce sunt eliberate in intestin si contribuie la procesul digestiei.

Insulina este cea care stimuleaza patrunderea glucozei in celulele din intreg organismul, scazand astfel nivelul glicemiei.

In cazul persoanelor diagnosticate cu diabet fie nu se produce o cantitate suficienta de insulina (diabet zaharat de tip 1) sau insulina nu este utilizata in mod corespunzator (diabet zaharat de tip 2), ori ambele situatii.

La bolnavii de diabet, glucoza din sange nu se poate deplasa intr-un mod eficient in celule, astfel incat nivelurile de glucoza din sange raman ridicate.

Acest lucru nu doar ca afecteaza celulele care au nevoie de glucoza pentru a elibera energie dar afecteaza inclusiv si anumite organe si tesuturi expuse la nivelurile ridicate de glucoza.

Rezultatele studiului PREDATORR (Studiul Naional privind Prevalena Diabetului, Prediabetului, Supraponderii, Obezitii, Dislipidemiei, Uricemiei si Bolii Cronice de Rinichi) finalizat la inceputul anului 2014 au aratat ca 11,6% dintre romanii cu varsta intre 20 si 79 de ani sufera de diabet zaharat de tip 2, adica 1.967.200 de persoane.

In evidentele Casei Nationale de Sanatate se aflau in 2014 aproximativ 860 000 pacienti, ceea ce inseamna ca pentru fiecare pacient nediagnosticat mai exista cel putin unul care nu este diagnosticat.

Pe de alta parte, trebuie sa tinem cont si de faptul ca exista si prediabet si ca aceasta afectiune premergatoare aparitiei diabetului zaharat era prezenta la aproximativ 3 milioane de romani.

In anul 2015, Ministerul Sanatatii indica numarul persoanelor cu diabet aflate in evidente ca fiind de 999.192 (+8,73% fata de 2014) iar numarul de persoane diagnosticate in cursul anului 2015 a fost de 73740 (202 cazuri noi pe zi).

Probabil, ca acum, in anul 2021, cifrele sunt un pic schimbate dar in sensul cresterii lor.

Dintre aceste persoane, 10 % probabil ca sunt diagnosticate cu diabet zaharat tip 1. In 2014, aproximativ 3000 de copii sufereau de diabet.

Menopauza este perioada din viata unei femei cand menstruatia si ovulatia se opresc definitiv.

Menopauza este considerata completa cand ciclul menstrual nu s-a mai manifestat deloc pe parcursul unui an.

Desi menopauza poate sa apara oricand intre 40-58 de ani, varsta medie este de 51 de ani.

Menopauza naturala este un proces gradual.

Ovarele incep sa elibereze cantitati mai mici de estrogen si alti hormoni steroizi inainte de menopauza, in timpul unei faze numite premenopauza.

Atunci cand menopauza apare inainte de varsta de 40 de ani se numeste menopauza prematura.

Menopauza prematura poate sa se instaleze in mod natural, dar poate fi influentata si de anumiti factori precum:
- antecedente familiale de menopauza prematura
- boli autoimune
- anomalii ale cromozomilor X
- tratamente medicale (interventii chirurgicale pelvine, indepartarea chirurgicala a ovarelor, chimioterapie, radioterapie pelvina)
- utilizarea de medicamente care au niveluri scazute de progesteron
- fumatul.

Menopauza poate fi o provocare in cazul femeilor care sufera de diabet zaharat.

Diabetul si menopauza pot avea efecte diferite asupra organismului, printre care si:

- Modificari ale nivelurilor de zahar din sange.

Estrogenul si progesteronul afecteaza modul in care celulele raspund la insulina. In timpul menopauzei, modificarile valorilor hormonale pot declansa fluctuatii ale concentratiei zaharului din sange.

Este posibil sa se observe ca nivelul de zahar din sange va fi mai dificil de controlat, variatia acestuia fiind mai putin previzibila decat inainte de menopauza.

- Cresterea in greutate.

Unele femei castiga in greutate in timpul perioadei de tranzitie a menopauzei si dupa ce menopauza deja se instaleaza.

Acest lucru poate creste nevoia de insulina sau a medicamentelor utilizate in tratamentul diabetului zaharat.

- Infectii.

Dupa menopauza, atunci cand are loc o scadere a nivelului de estrogen este si mai usor pentru bacterii si ciuperci sa se multiplice in tractul urinar si in vagin, crescand astfel riscul aparitiei infectiilor.

- Tulburari de somn.

Dupa menopauza, din cauza bufeurilor si transpiratiilor nocturne apar si tulburarile de somn.

Privarea de somn si oboseala pot face mai dificil de gestionat nivelul de zahar din sange.

- Probleme sexuale.

Diabetul poate afecta fibrele nervoase de la nivelul vaginului.

Ca urmare a acestui lucru, excitatia si orgasmul vor fi mai dificil de atins.

In plus, uscaciunea vaginala (un simptom comun al menopauzei) poate inrautati situatia, cauzand durere in timpul actului sexual.

Menopauza poate face din ce in ce mai dificil de controlat diabetul zaharat insa exista o serie de masuri care pot fi luate pentru gestionarea atat a diabetului zaharat cat si a menopauzei.

- Alergeri sanatoase.

Alimentatia sanatoasa si exercitiile fizice regulate sunt foarte importante in planul de tratament pentru diabetul zaharat si pot face o femeie sa se simta mult mai bine dupa instalarea menopauzei.

- Masurarea frecventa a glicemiei.

Glicemia va fi masurata mult mai frecvent in perioada de menopauza, in timpul zilei si ocazional noaptea. Se va pastra un jurnal in care se vor nota valorile glicemiei si simptomele manifestate si ceea ce a mancat pacienta.

In baza acestor informatii, medicul va modifica planul de tratament.

De asemenea, specialistul poate recomanda testarea regulata a hemoglobinei glicozilata (A1C) pentru a se stabili nivelul mediu de zahar din sange pe parcursul ultimelor 120 de zile.

In cazul pacientelor cu diabet zaharat tip 1, de un real folos sunt si senzorii de monitorizare a glicemiei.

- Modificarea schemei de tratament pentru diabet.

Daca valoarea medie a zaharului din sange va fi necesara modficarea schemei de tratament.

In functie de riscul cardio-vascular al pacientei, de statusul nutritional al acesteia (daca e normoponderala, supraponderala sau obeza) si de obiectivele stabilite impreuna cu medicul specialist, acesta poate decide adaugarea unui reprezentant din clasele noi de medicamente, cu beneficii cardiovasculare dovedite: inhibitor de SGLT2 (dapagliflozin, empagliflozin, etc) sau analog de GLP1 (semaglutid, liraglutid, dulaglutid, exenatid).

- Medicamente pentru reducerea nivelului de colesterol.

Persoanele care sufera de diabet zaharat au un risc ridicat de aparitie a bolilor cardiovasculare iar riscul se amplifica si mai mult dupa menopauza.

Pentru ca acest pericol sa fie diminuat, se vor consuma alimente sanatoase si se vor face exercitii fizice in mod regulat.

Medicul ar putea sa recomande inclusiv medicamente care vor tine sub control valoarea colesterolului.

- Tratament pentru ameliorarea simptomelor menopauzei.

Cand apar bufeurile, uscaciunea vaginala, diminuarea raspunsului sexual sau alte manifestari specifice menopauzei, fiecare femeie trebuie sa stie ca exista tratament pentru ameliorarea acestoara.

Medicul poate recomanda utilizarea de lubrifiante vaginale pentru restabilirea umiditatii vaginale sau terapia cu estrogen vaginal pentru tratamentul peretilor vaginali inflamati si subtiati (atrofie vaginala).

In cazul unora dintre femei terapia hormonala poate reprezenta o optiune, insa ea trebuie luata punand in balanta riscurile asociate, si, de obicei, dupa analize amanuntite ginecologice, hemtologice si endocrinologice.