Poliomielita anterioara acuta: cauze, simptome si preventie

Poliomielita anterioara acuta este o boala infectioasa virala grava, cauzata de virusul poliomielitic, care afecteaza sistemul nervos central, in special coarnele anterioare ale maduvei spinarii, responsabili de motilitatea voluntara.

Desi in majoritatea cazurilor infectia este asimptomatica sau usoara, o proportie mica poate evolua spre paralizie acuta flasca, cu potential invalidant sau chiar fatal.

Poliomielita a fost o cauza majora de dizabilitate in secolul XX, dar campaniile globale de vaccinare au redus dramatic incidenta acesteia.

Totusi, boala nu a fost eradicata complet, iar formele post-poliomielitice inca afecteaza numerosi pacienti supravietuitori.

Poliomielita este cauzata de virusul poliomielitic, un enterovirus ARN din familia Picornaviridae, care are trei tipuri antigenice (tipurile 1, 2 si 3).

Virusul se transmite predominant pe cale fecal-orala, dar si pe cale oro-faringiana.

Dupa ingestie, virusul se multiplica in faringe si intestinul subtire, de unde patrunde in circulatia sanguina si, la unii pacienti, traverseaza bariera hemato-encefalica, infectand neuronii motori ai coarnelor anterioare ale maduvei spinarii.

Dupa o perioada de incubatie de 7–14 zile, virusul se multiplica in tesuturile limfoide (amigdale, ganglioni mezenterici), apoi disemineaza sistemic.

In formele severe, neurotropismul virusului poliomielitic determina invazia directa a neuronilor motori, in special cei din cornii anteriori spinali si uneori din nucleii motori ai trunchiului cerebral.

Distrugerea acestor neuroni duce la pierderea inervatiei musculare, determinand paralizia flasca acuta.

Poliomielita

Poliomielita are mai multe forme clinice, in functie de severitate si localizarea afectarii:

- Infectia asimptomatica (peste 90% din cazuri).

- Forma abortiva: febra, oboseala, dureri musculare, greata – fara afectare neurologica.

- Forma non-paralitica (meningita aseptica): dureri de cap, redoare de ceafa, fotofobie, semne meningeale.

- Forma paralitica: cea mai severa, cu debut brusc de slabiciune musculara flasca, asimetrica, fara afectare senzitiva.

Evolutia poate duce la paralizie permanenta, insuficienta respiratorie (prin afectarea centrilor nervosi bulbo-medulari) sau deces.

Diagnostic

Diagnosticul se bazeaza pe date clinice si teste paraclinice:

- Suspiciunea apare la copilul sau adultul cu paralizie acuta flasca, asimetrica, fara afectare senzoriala.

- Lichidul cefalorahidian arata pleiocitoza limfocitara si proteinorahie usoara.

- Izolarea virusului din scaun, faringe sau LCR confirma diagnosticul.

- Tehnici moderne: RT-PCR pentru ARN viral, serologie pentru anticorpi specifici.

Diagnosticul diferential se face cu sindromul Guillain-Barré, mielita transversa si alte cauze de paralizie flasca.

Tratament si ingrijire

Nu exista tratament antiviral specific pentru poliomielita.

Managementul consta in:

- Suport vital: in cazuri severe, ventilatie mecanica pentru insuficienta respiratorie.

- Kinetoterapie si recuperare neuromusculara precoce.

- Prevenirea contracturilor musculare si a deformarilor articulare.

- Managementul durerii si al disfunctiilor vezicale sau intestinale.

- Suport psihologic pentru pacient si familie.

In formele usoare, recuperarea poate fi completa, insa in formele severe pot ramane sechele motorii permanente.

Sindromul post-poliomielitic

Sindromul post-polio (SPP) este o afectiune neurologica progresiva care apare la persoanele care au avut poliomielita paralitica in trecut.

Se manifesta prin reaparitia sau agravarea slabiciunii musculare si a oboselii, la decenii dupa infectia initiala cu virusul poliomielitic.

Afecteaza aproximativ 25–40% dintre supravietuitorii poliomielitei si poate duce la o scadere semnificativa a calitatii vietii.

Mecanism patogenetic

Cauza exacta nu este complet inteleasa, dar se presupune ca este legata de suprasolicitarea pe termen lung a neuronilor motori ramasi dupa infectia initiala.

Acestia au format ramificatii noi pentru a compensa pierderile neuronale, dar in timp devin instabili metabolic si structural, ducand la o denervare progresiva.

Manifestari clinice

- Slabiciune musculara noua sau accentuata.

- Oboseala extrema disproportionata fata de efort.

- Atrofie musculara.

- Dureri musculo-scheletale si articulare.

- Tulburari de somn, respiratie si inghitire in cazurile severe.

Simptomele progreseaza lent si pot varia de la usoare la invalidante.

Diagnostic

Diagnosticul este clinic si presupune excluderea altor cauze de slabiciune.

Criterii diagnostice includ:

- Istoric de poliomielita cu paralizie reziduala.

- Perioada de stabilitate neurologica (cel putin 15 ani).

- Slabiciune progresiva nou aparuta, oboseala sau atrofie.

- Excluderea altor boli neurologice (ex. neuropatie, scleroza laterala amiotrofica).

Testele electromiografice (EMG) pot evidentia modele de denervare si reinervare.

Preventia poliomielitei se bazeaza pe vaccinare:

- Vaccinul inactivat (IPV – Salk) administrat injectabil.

- Vaccinul oral atenuat (OPV – Sabin) utilizat pe scara larga in campaniile de vaccinare in masa.

- Igiena stricta si controlul surselor de apa potabila.

- Supravegherea epidemiologica activa a cazurilor de paralizie flasca acuta.

Initiativele OMS de eradicare a poliomielitei au dus la reducerea cu peste 99% a cazurilor globale, dar virusul mai circula endemic in unele regiuni.

Poliomielita anterioara acuta este o boala potential devastatoare, dar prevenibila.

Desi cazurile au devenit rare in tarile cu programe de vaccinare eficiente, mentinerea vigilentei epidemiologice si a acoperirii vaccinale este esentiala pentru prevenirea reemergentei.

In lipsa unui tratament curativ, preventia si reabilitarea raman pilonii principali in lupta cu aceasta boala.

Lectiile invatate din istoria poliomielitei raman relevante pentru gestionarea actuala a altor boli infectioase prevenibile prin vaccin.

Bibliografie
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/polio/symptoms-causes/syc-20376512
https://www.msdmanuals.com/professional/infectious-diseases/enteroviruses/poliomyelitis
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK558944/